România mai are de încasat miliarde de euro din PNRR

Ce se întâmplă dacă pierdem banii de la Bruxelles?

România mai are de încasat peste 6 miliarde de euro din fondurile PNRR

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Autoritățile române mai au de primit de la Uniunea Europeană o sumă considerabilă: 6,43 miliarde de euro, bani care vin sub formă de granturi și împrumuturi prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Totul depinde însă de unda verde pe care Bruxelles-ul trebuie să o dea pentru cererile de plată numărul 5 și 6.

Până acum, vistieria statului a încasat deja 13,27 miliarde de euro, adică aproximativ două treimi din valoarea totală a planului — mai exact, 8,95 miliarde granturi și 4,32 miliarde împrumuturi.

Ministerul Finanțelor recunoaște deschis că bugetul pe 2026 a fost construit pe premisa că vom atrage integral acești bani. Asta înseamnă că aprobarea cererilor 5 și 6 este vitală pentru a acoperi găurile din cheltuieli și pentru a nu scăpa de sub control ținta de deficit.

Cum ne afectează împrumuturile din PNRR deficitul?

Dacă Bruxelles-ul taie ceva de la granturi, diferența nu va mai veni din PNRR, ci va trebui suportată direct din buzuarul bugetului național.

La capitolul execuție bugetară, lucrurile se mișcă, dar cu presiune mare pe vistierie.

Până pe 14 octombrie, instituțiile statului au cheltuit 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR, adică 64,6% din creditele aprobate pentru acest an. Din această sumă, 44,63 miliarde de lei s-au dus doar prin PNRR, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 74,2%.

Ministerul Finanțelor ține să sublinieze o nuanță importantă: banii luați cu împrumut prin PNRR nu sunt venituri la buget, ci o gură de oxigen pentru acoperirea deficitului, fiind totuși opțiuni mai ieftine decât împrumuturile clasice de pe piață. Doar că plățile făcute din această componentă se văd imediat în deficit, indiferent când ne intră efectiv tranșele în cont.

Cum pregătește Guvernul bugetul pentru anul viitor?

De altfel, calculele de la finalul lunii septembrie arată o discrepanță delicată: veniturile statului din granturile PNRR au ajuns la 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru aceleași proiecte au urcat la 27,19 miliarde. Această diferență apasă greu pe echilibrul fiscal al țării.

Față în față cu rectificarea bugetară și cu șantierul noului buget pentru 2027, Finanțele au cerut deja Ministerului Fondurilor Europene și celorlalți ordonatori de credite o radiografie completă a situației: câți bani intră efectiv, ce s-a plătit, ce a rămas de achitat și ce investiții mai au nevoie urgentă de finanțare.

Punctul de plecare pentru 2027 este deja încărcat de obligații grele: salarii, pensii, asistență socială, dobânzi, dar și restul de plată din contractele PNRR sau angajamentele pentru apărare prin instrumentul european SAFE, unde s-au dus deja 6,34 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului.

Întreaga ecuație fiscală depinde acum de evaluarea acestor costuri, dar și de decizia Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 6, programată pentru 20 noiembrie 2026. Ce nu se va finaliza anul acesta va fi rostogolit în anii viitori, strict în limita spațiului fiscal pe care îl vom avea la dispoziție.