Economia României stagnă în T2, BNR menține dobânda la 6,50%, inflația ar putea crește spre final de an

Ce alte părți ale economiei rămân sub presiune?

Economia României a intrat într-o perioadă de stagnare în trimestrul al doilea al anului 2026, în timp ce Banca Națională a României a decis să mențină nivelul dobânzii de politică monetară la 6,50 pe sută, deși există semne care indică o posibilă reîncălzire a presiunilor inflacioniste în ultima parte a anului. Această situație reflectă un echilibru fragil între factorii interni de creștere și presiunile externe care influențează dinamica prețurilor și activitatea economică.

Electrica pregătește investiții de 185 milioane euro în baterii și 540 milioane pentru rețeleTrebuie să înțelegem viitorul nevoilor clienților pentru a folosi tehnologia bineDomnul Pensionescu: asistentul AI care îi ajută pe români să înțeleagă pensia privatăDobânda pe termen lung a crescut pentru a treia lună consecutivă în septembrie

Conform datelor revizuite publicate de Institutul Național de Statistică, produsul intern brut nu a înregistrat nicio variație semnificativă între trimestrul al primal și cel doilea al anului, confirmând o stare de blocaj în evoluția economică. Deși în prima estimare s-a vorbit de o scădere ușoară, ajustările ulteriore au arătat că PIB-ul a rămas practic la același nivel, fără să înregistreze nici o creștere, nici o diminuare remarcabilă.

Această stagnare se contrastă cu anticipările mai optimistică din început de an și indică o rezistență a actorilor economicilor la adaptarea la condițiile de mediu.

În același timp, investițiile au jucat un rol crucial în attenuarea efectelor negative ale scăderii consumului.

Formarea brută de capital fix a crescut cu 19,9 pe sută în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, contribuind cu 4,3 puncte procentuale la evoluția PIB-ului.

Acest semnal puternic provine în mare parte din sectorul construcțiilor, care a înregistrat o creștere remarcabilă de 15,4 pe sută a volumului de activitate, adăugând 1,2 puncte procentuale la creșterea economiei globale.

Această performanță sugerează că cheltuielile privind infrastructura și proiectele de dezvoltare au reușit să compenseze, în parte, lipsa de dinamism în alte domenii.

Însă, pe lângă această pozitivă evoluție, alte părți ale economiei au continuat să fie sub presiune.

Industria a persistat în zona negativă, cu o scădere de 3,9 pe sută a volumului de producție și o contribuție de minus 0,6 puncte procentuale la PIB.

De asemenea, sectorul larg care include comerțul detaliu, reparațiile auto, transportul, depozitarea, precum și unitățile de găzduire și publicație a avut un impact desfavorabil, scăzând PIB-ul cu 0,9 puncte procentuale datorită unei diminuări de activitate.

Totuși, ce înseamnă această decelerare?

În același cadru, activitățile imobiliare au scăzut cu o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor a atras o scădere mai mică, de 0,2 puncte procentuale, refletind o cerere mai slabă și o incertitudine privind viitorul investițiilor în tehnologie.

Deoparte, consumul final al gospodăriilor a continuat să fie un factor de dragă, având o contribuție negativă de 1,9 puncte procentuale la PIB și o scădere de volum de 3,1 pe sută față de anul precedent. Această tendință underscurează lipsa de încredere dintre consumatori, posibil determinată de venisi reale stagnante, de incertitudini privind veniturile viitoare și de efectele persistente ale costurilor de viață ridicate, chiar și în contexte de reducere a inflației.

Precum menționat anterior, Banca Națională a României a lăsat neschimbate nivelele dobânzii în sedinta din 8 octombrie 2026, păstrând rata de politică monetară la 6,50 pe sută, facilităția de creditare la 7,50 pe sută și cea de depozit la 5,50 pe sută. Această decizie a intervenit în contexte de o ameliorare semnificativă a indicatorilor inflacionisti în sezonul cald.

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,17 pe sută în august, în comparație cu 8,16 pe sută în iulie și 10,42 pe sută în iunie, reflectând un trend descendent influențat de factori de bază, inclusiv eliminarea mecanismelor de control al prețurilor la energie și ajustările fiscale din anul precedent.

Totuși, nonostante această decelerare, autoritățile monetare avertizează că riscurile de reîncălzire a inflației persistă. Banca Națională estimează că presiunile ascendentă pe prețuri vor reaparere spre finalul anului datorită mai multor factori: creșterea prețurilor la carburanți și energie, scumpirea unor categorii de mărfuri – inclusiv cele agricole – precum și evoluția nefavorabilă a cursului de schimb, care poate crește costurile importării.

De asemenea, se semnală un largit continuu al deficitului de cerere agregată, adică diferența dintre ce economie produce efectiv și ce ar putea produce la capacitate maximă, fenomen exacerbat de consolidarea fiscală și de o cerere internă mai slabă.

În plus, analiza recentă a indicatorilor sugerează o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea, în special datorită rebondului producției agricole, care ar putea oferi un sprijin temporar PIB-ului. Totuși, această recuperare ar putea fi partială și dependentă de condiții climatice favorabile și de stabilitatea piețelor interne și externe.

Fără un rebound consist al investițiilor sau o revitalizare a consumului, riscul de a întoarce la o stare de stagnare sau chiar de decline rămâne prezent.

Viitorul va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a naviga între sprijinirea activității și controlul presiunilor de preț, într-un mediu mondial încă marcato de incertitudine.