În paralel, rata anuală a inflației core ajustate (CORE2) a înregistrat, de
Pe 8 octombrie 2026, administrarea Băncii Naționale a României a convocat o ședință crucială în cadrul căreia a fost adoptată o serie de măsuri menite să stabilizeze cadrul monetar din România. În acest context, instituția a optat pentru păstrarea nealterată a ratei dobânzii de politică monetară, fixând-o la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie vine însoțită și de menținerea parametrilor aferenți facilităților de lichiditate, respectiv dobânda pentru facilitatea de creditare (cunoscută ca Lombard) a rămas la 7,50 la sută pe an, în timp ce dobânda pentru facilitatea de depozit a fost păstrată la 5,50 la sută pe an.
Electrica pregătește investiții de 185 milioane euro în baterii și 540 milioane pentru rețele
Trebuie să înțelegem viitorul nevoilor clienților pentru a folosi tehnologia bine
Domnul Pensionescu: asistentul AI care îi ajută pe români să înțeleagă pensia privată
Dobânda pe termen lung a crescut pentru a treia lună consecutivă în septembrieDe asemenea, autoritatea monetară a decis ca nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii, atât pentru pasivele exprimate în lei, cât și pentru cele în valută ale instituțiilor de credit, să rămână neschimbate.
Scăderea marcată a presiunii inflaționiste reprezintă un factor determinant în această decizie. Datele oficiale relevă o reducere semnificativă a ratei anuale a inflației în primele două luni ale celui de-al treilea trimestru din 2026, o evoluție care se înscrie în direcția prognozelor anterioare. Concret, indicele a coborât de la 10,42 la sută în luna iunie la 8,16 la sută în iulie, pentru a atinge apoi 6,17 la sută în august. Acest declin s-a produs pe fondul epuizării efectelor directe generate de eliminarea plafonului aplicat prețurilor energiei electrice, dar și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, aspecte care au avut un impact major în perioada corespunzătoare a anului precedent.
BNR subliniază că efectele de bază de natură dezinflaționistă, asociate celor două șocuri pe partea ofertei care au lovit economia în intervalul iulie-august 2025, au afectat în mod preferential componentele exogene ale indicelui de prețuri de consum (IPC). Acestea au fost resimțite intens în dinamica anuală a prețurilor energiei. Un alt factor care a contribuit la scăderea indicelui a fost continuarea aprofundării tendinței descendente a prețurilor la combustibilii lichizi (LFO). Această mișcare a fost doar parțial compensată de scumpirea considerabilă a carburanților, fenomen legat de creșterea accentuată a cotației petrolului pe piețele internaționale.
În paralel, rata anuală a inflației core ajustate (CORE2) a înregistrat, de asemenea, o reducere importantă pe parcursul primelor două luni ale trimestrului III 2026. Valoarea a scăzut de la 8,3 la sută în iunie la 6,2 la sută în august. Această diminuare s-a datorat în mare parte efectelor de bază dezinflaționiste legate de majorarea impozitelor indirecte din mijlocul trimestrului III 2025, dar și de contextul generat de scăderea cotațiilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii din partea consumatorilor. Unele influențe contrare au fost generate de creșterea tarifului serviciilor de telecomunicații și a prețului polițelor de asigurare RCA, precum și de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fundalul unui nivel ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Indicatorul armonizat al prețurilor de consum (IAPC), care servește drept măsură comparabilă a inflației pentru statele membre ale Uniunii Europene, a scăzut la rândul său. Rata anuală calculată pe baza acestui index a coborât în august 2026 la 6,3 la sută, plecând de la 9,2 la sută în luna iunie a aceluiași an. La nivel de medii anuale, inflația IPC s-a redus la 9,5 la sută în august 2026, față de 9,8 la sută în iunie 2026. Simultaneously, rata medie anuală a inflației bazată pe IAPC s-a situat la 8,6 la sută în august 2026, un nivel practic identic cu cel înregistrat în iunie 2026.
Cu toate acestea, consumul gospodăriilor populației și-a continuat procesul de
Activitatea economică din România a intrat într-o fază de stagnare în cursul trimestrului al doilea din 2026, după ce în prima parte a anului s-a observat o comprimare de 0,1 la sută (în termeni trimestriali). Această dinamică crește probabilitatea ca tendința de adâncire a deficitului de cerere agregată să se prelungescă într-un ritm moderat, conform estimărilor autorității monetare. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, contracția activității economice s-a atenuat vizibil în trimestrul II 2026, ajungând la -0,4 la sută, față de -1,2 la sută înregistrat în primele trei luni ale anului. Această ameliorare relativă a fost determinată în principal de un salt semnificativ al dinamicii anuale a formării brute de capital fix, recuperând astfel pierderile suferite în trimestrul anterior.
Cu toate acestea, consumul gospodăriilor populației și-a continuat procesul de declin în termeni anuali, iar evoluția exportului net a revenit într-o zonă de contracțiune în trimestrul II 2026. Acest lucru s-a întâmplat deoarece dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut vizibil față de trimestrul precedent, depășind ritmul cvasi-staționar al exporturilor. În consecință, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt tendințele de reducere față de perioada similară a anului anterior, pe care le mențineu în ultimele trei până la patru trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, inclusiv ca rezultat al deteriorării raportului de schimb valutar.
Cele mai recente date și analize sugerează o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul imediat anterior, susținută în special de performanțele sectorului agricol. Totuși, această redresare vine însoțită de o deteriorare a evoluției produsului intern brut (PIB) în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în contextul unor evoluții majoritar uniforme la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor economice majore. Astfel, vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în termeni anuali în lunile iulie-august 2026, cu excepția segmentului auto-moto, care și-a adâncit scăderea în luna iulie, în timp ce volumul serviciilor oferite populației și-a prelungit contracția amplă.
Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a înregistrat o scădere bruscă în prima lună din trimestrul III, iar producția industrială și-a accentuat descreșterea față de perioada similară a anului anterior. În același timp, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunțată decât cea a importurilor, ceea ce a făcut ca ecartul dintre acestea să revină ușor în teritorul negativ. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a accelerat modest creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală față de trimestrul anterior, pe fundalul unei deteriorări severe a balanțelor de venituri.
Pe ansamblul primelor șapte luni din 2026, deficitul balanței comerciale a înregistrat o mică scădere față de perioada similară din anul precedent, în timp ce deficitul de cont curent a crescut ușor.
În baza evaluărilor efectuate și a datelor disponibile la momentul luării deciziei, având în vedere și incertitudinile foarte ridicate din mediu, Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ședința din 8 octombrie 2026, menținerea regimului actual de dobânzi. Deciziile adoptate de Consiliul de administrație al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-un mod care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul reiterează poziția sa conform căreia, în contextul actual, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
