În cazul de față, comunicarea privind stresul financiar al costului unei nunți
Am primit recent un comunicat de la Raiffeisen cu un sondaj despre câţi bani plătesc la o nuntă. Ideea subliniată în declaraţie este că darul este atât de scump încât mai mult de jumătate din români refuză invitaţia de nuntă.
Banca Transilvania și-a continuat creșterea în prima jumătate a anului
EXCLUSIV: Paradox salarial la ASF: Veniturile majorității angajaților vor diminua, deși salariile pot fi dubla
Millennials și Gen Z: Datoriile partenerilor contează
BRD renunță la economistul-șef și cercetareCeea ce este destul de greu de crezut, pentru că, din propria experiență, invitația la o nuntă este o chestiune de onoare sau o obligație pe care nu o poți refuza cu adevărat.
Ca urmare, trebuie să iei banii, chiar mai puţin decât ar trebui, şi să mergi la nuntă.
La urma urmei, am ajuns atât de jos moral că am refuzat să invităm o nuntă, care de fapt nu vine de la nimeni, ci de la rude sau prieteni, doar pentru că nu ai destui bani?
Dar nu de asta scriu acest articol. Ceea ce m-a lovit din nou sunt două lucruri: 1. PR-ism 2.
Cirurnalismul Prin PRism înțelege comunicările trimise de firmele de relații publice doar de dragul promovării companiilor, fără prea multe sau chiar zero informații utile pentru clienții lor.
În cazul de față, comunicarea privind stresul financiar al costului unei nunți ar trebui să conțină informații utile, spun educația financiară, cum ar fi: Cum ne pregătim financiar pentru o nuntă; Cum decidem câţi bani să dăm: în funcţie de cât plătesc alţii sau cât permite bugetul? Cât ar trebui să cheltuim pe o nuntă, în raport cu bugetul familiei/ personalului; Ce implicaţii sociale sau psihologice are decizia de a merge la o nuntă şi de a alege valoarea „darului”; Ce soluții avem pentru a acoperi costurile; Cum gestionam costurile unei nunti, in functie de cheltuielile specifice; Cum plătim cadoul la o nuntă: numerar sau telefon?
Ce alegem: cadou, dar numai cadou? O agenție de PR și o bancă ar trebui să aibă responsabilitatea socială pentru furnizarea de informații financiare de înaltă calitate, cu valoare adăugată.
Societatea civilă este prezentă și la posturile publice?
Acesta nu este cazul cu următoarea comunicare în numele lui Raiffeisen concepută de agenţia de PR GMP @ U.
De ce spun acest lucru: pentru că presa nu are nici o putere financiară sau umană sau nu are niciun interes să adauge la aceste comunicări valoarea adăugată necesară pentru a le face articole de calitate.
Comunicatul de nunta al lui Raiffeisen a fost publicat sub forma unor articole de copiere/pasta, atat de presa corporativa, precum Ziarul Financiar, care este de inteles, cat si de presa generala, cum ar fi Adevarul sau Euronews.
Cel mai trist lucru este însă că societatea civilă este prezentă şi la posturile publice: TVR Info şi Radio România, care au preluat copia / pastele de comunicare ale lui Raiffeisen de la agenţia naţională Agerpres. Care este misiunea socială a posturilor publice în acest caz? Ce rost are să le subvenţionezi dacă informaţia lor nu are valoare în comparaţie cu alţii, soldat?
În cele din urmă, m-am gândit cât de mult ne-ar costa să citim de fapt o astfel de veste despre costul unei nunți: timp pierdut, fără a învăța nimic util.
Raiffeisen Comunique: Raiffeisen Bank Survey: Participarea la o nuntă costă, în medie, 2.600 lei pentru un cuplu Bucureşti, 14.08.2026 - 124; Sezonul nunţii aduce bucurie punctelor de vedere şi momentelor petrecute împreună, dar şi cu presiuni financiare importante pentru mulţi români, arată ultimul sondaj realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio. Iar pentru cei care participă la astfel de evenimente, costurile nu sunt deloc neglijabile. Participarea la o singură nuntă atinge, în medie, 1.700 lei pe persoană și 2.600 lei pe cuplu. Unul din patru cupluri spune că pentru astfel de evenimente cheltuie cel puțin 3000 lei.
Potrivit sondajului, în această vară 16% dintre români participă la nunţi ca oaspeţi şi 6% organizează un astfel de eveniment.