Piața muncii din România: găsirea unui loc de muncă a devenit o adevărată provocare

Ce tendințe emerge în ofertele de muncă cu competențe în AI în România?

România se confruntă cu o transformare semnificativă a pieței muncii, unde obținerea unui post devine o sarcină din ce în ce mai anevoioasă, în special pentru cei care abia intră în lumea profesională. Această tendință a fost evidențiată printr-o analiză riguroasă a mai mult de 20.000 de oferte de locuri de muncă publicate recent, realizată de Catalyst Solutions, entitatea care administrează platforma digitală de recrutare hipo. ro și care organizează, de asemenea, evenimente majore în domeniul carierei și al tehnologiei, precum târguri și conferințe.

Dragoș Gheban, co-fondatorul acestei companii, a subliniat în cadrul emisiunii Profit Live, difuzate de Prima News TV și realizate de Profit. ro de luni până joi, între orele 14.00, că una dintre cele mai remarcabile evoluții constă în creșterea dificultății cu care tinerii profesioniști și studenții își identifică primul loc de muncă.

Deși anumite sectoare oferă încă numeroase perspective de carieră, altele au suferit o contracție considerabilă a volumului de oportunități. Printre cele mai afectate categorii se numără pozițiile destinate studenților și proaspăt absolvenților, un segment care pare să fi dispărut aproape complet din peisajul recrutării. Comparativ cu anii precedenți, numărul de programe dedicate acestor categorii a scăzut drastic, transformând procesul de angajare într-o odisee complexă, comparabilă cu o altă slujbă în sine.

În topul domeniilor care generează cel mai mare număr de recrutări, sectorul vânzărilor se menține pe primul loc, fiind urmat de departamentele de suport pentru clienți și de industria IT.

O mișcare notabilă în clasament o înregistrează ingineria, care a urcat de pe poziția a șaptea la cea de-a patra, indicând o cerere revigorată în acest domeniu.

Pe de altă parte, funcțiile din resursele umane și marketingul s-au retras în partea inferioară a ierarhiei recrutărilor. Dragoș Gheban explică această reducere din HR prin temperarea ritmului de creștere al organizațiilor și prin procesele de disponibilizare inițiate de unele companii, factori care diminuează necesitatea menținerii unor echipe mari de recrutare.

În cazul marketingului, principalul motiv al retragerii bugetelor este identificat ca fiind constrângerea financiară aplicată departamentelor de promovare.

În ceea ce privește impactul inteligenței artificiale, reprezentantul Catalyst Solutions susține că, în prezent, tehnologia nu este motivul principal invocat de angajatori pentru reducerea numărului de angajări.

Dimpotrivă, cererea pentru abilități specifice AI este în continuă ascensiune.

Monitorizarea constantă a ofertelor de muncă care solicită competențe în AI, efectuată de-a lungul mai multor ani, a demonstrat o creștere constantă a acestor poziții. În prezent, aproximativ 3,5% dintre locurile de muncă analizate includ explicit termenul „AI” în titlul postului, majoritatea dintre ele fiind destinate profesioniștilor cu experiență senioră.

Această tendină sugerează o extindere viitoare a echipelor dedicate implementării soluțiilor inteligente, generând astfel noi oportunități de carieră.

Cu doi ani în urmă, ponderea acestor joburi era de doar 1-2%, dar acum companiile caută activ arhitecți de software, manageri specializați în AI și alți tehnicieni seniori.

Simultaneously, cerințele legate de utilizarea AI încep să apară și în programele de internship și în pozițiile de nivel introductiv, unde angajatorii apreciază familiarizarea cu instrumente populare precum ChatGPT sau Gemini.

Un alt pilon important al pieței muncii este format de centrele de servicii partajate și cele de servicii comune. Multinaționalele continuă să recruteze în România pentru roluri în finanțe, resurse umane și relații cu clienții, punând accent pe competențele lingvistice. Dragoș Gheban atrage atenția faptul că aproximativ 9% dintre ofertele analizate solicită cunoașterea unei a doua limbi străine, un procent considerabil. Competiția este relativ moderată în aceste nișe, deoarece numărul de vorbitori avansați de germană este limitat, această limbă fiind cea mai solicitată după engleză, care a devenit practic o condiție obligatorie.

Cum se schimbă strategiile de resurse umane pentru a menține angajații

Pentru limbile mai rare, angajatorii sunt dispuși să ofere bonusuri salariale substanțiale. Se caută vorbitori de daneză, finlandeză și norvegiană, iar în unele cazuri, compensația suplimentară poate atinge jumătate din salariul de bază.

În ierarhia limbilor străine solicitate, germana deține primatul, urmată de franceză și italiană, în timp ce în anumite centre operaționale se caută și vorbitori de maghiară. Există, de asemenea, o cerere constantă pentru poloneză, croată, sârbă, bulgară, greacă, finlandeză, daneză și norvegiană, precum și, într-un grad mai mic, pentru japoneză, arabă și chineză.

Pentru candidații cu experiență consolidată, piața rămâne mai accesibilă, având în vedere că aproape jumătate dintre ofertele analizate impun minim trei ani de experiență profesională. Companiile caută profiluri „plug-and-play”, adică candidați capabili să producă rezultate concrete într-un interval scurt de timp. Domeniile de achiziții și logistică păstrează, de asemenea, un volum ridicat de activitate de recrutare.

În sectorul resurselor umane, focalizarea principală s-a deplasat spre menținerea implicării angajaților, după mai mulți ani de scădere a nivelului de engagement. Revenirea la munca în birou și contextul economic marcat de știri negative au exercitat o presiune suplimentară asupra motivației personalului. Dragoș Gheban consideră că nivelul de engagement și motivația echipei reprezintă prioritatea numărul unu pentru majoritatea specialiștilor din HR, deoarece din anul 2020 încoace, acest indicator a continuat să scadă.

Companiile încearcă să identifice cauzele acestei declinări prin implementarea de măsurători interne, urmate de acțiuni țintite. Una dintre problemele frecvent identificate este teama angajaților de a-și pierde locul de muncă sau de a deveni irelevanți pe fondul transformărilor tehnologice.

În acest context, transparența privind strategia de implementare a inteligenței artificiale este văzută ca un mod eficient de a reduce anxietatea personalului.

Dragoș Gheban recomandă ca prim pas comunicarea clară a strategiei AI, iar al doilea, prezentarea detaliată a planului de formare și a rolurilor viitoare ale angajaților.

Pentru cei aflați la început de drum profesional, specialistul estimează că o perioadă realistă de căutare a unui loc de muncă este cuprinsă între trei și șase luni, depășind așteptările optimiste ale unor candidați care speră la un angajament în două săptămâni.

El sfătuiește acumularea de experiență prin participarea la internshipuri, activități în organizații neguvernamentale, conferințe, workshopuri sau hackathoane, alături de îmbunătățirea competențelor lingvistice. Răbdarea este cheia, procesul devenind mai complex decât în trecut.

În această toamnă, Catalyst Solutions organizează două târguri de carieră: unul programat la jumătatea lunii octombrie la Timișoara și altul la finalul lunii octombrie la București. Dragoș Gheban încurajează candidații să mențină o comunicare directă cu angajatorii și să se documenteze temeinic înainte de interviuri.

El observă că doar 2-3 din 10 candidați pe care i-a întâlnit recent dețineau informații detaliate despre postul pentru care aplicaseră, iar aproximativ unul din zece a efectuat un follow-up după interviu.

În privința competențelor în AI, angajaților li se recomandă să înceapă prin experimentarea tehnologiei și implicarea în proiecte-pilot ale companiilor, certificările recunoscute fiind o altă cale de dezvoltare.

Primul pas este explorarea utilității tehnologiei pentru rolul actual, iar al doilea este disponibilitatea de a participa la inițiativele pilot.

În ceea ce privește industriile active în recrutare, retailul rămâne dinamic, susținut de planurile de expansiune ale unor jucători majori. Sectorul bancar continuă să ofere oportunități, deși multe roluri integrează acum abilități tehnologice cu cele financiare specifice.

În schimb, domeniile auto și producție înregistrează o reducere a numărului de oportunități disponibile. Această dinamică complexă subliniază necesitatea adaptabilității și a unei pregătiri continue pentru a naviga cu succes pe piața muncii românești.