Șocurile din oferta economică, apărute în intervalul iulie–august 2025
Decizia de a păstra stadiul actual al costului banului a fost luată de guvernanții Băncii Naționale a României, într-o ședință desfășurată pe data de 8 octombrie 2026. În urma deliberărilor, s-a confirmat că rata dobânzii de politică monetară rămâne neschimbată la cifra de 6,50 la sută pe an. De asemenea, nivelul ratelor aferente facilităților de lichiditate a fost menținut constant: dobânda pentru facilitatea de creditare, cunoscută sub denumirea de Lombard, se menține la 7,50 la sută anual, în timp ce dobânda pentru facilitatea de depozit se stabilește la 5,50 la sută pe an. O altă componentă a deciziei vizează păstrarea nealterată a cotelor rezervelor minime obligatorii, atât pentru pasivele exprimate în moneda națională, cât și pentru cele în valută, impuse instituțiilor de credit.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Contextul macroeconomic care a stat la baza acestei decizii este marcat de o retragere vizibilă a presiunii inflaționiste în primele două luni ale celui de-al treilea trimestru din 2026, exact cum s-a previzualizat. Indicatorul anual al creșterii prețurilor a coborât semnificativ, ajungând la 8,16 la sută în luna iulie și apoi la 6,17 la sută în august, după ce în luna iune înregistrase un nivel mult mai ridicat, de 10,42 la sută. Această ameliorare a fost determinată de epuizarea impactului direct al măsurilor adoptate anterior, precum eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice și majorarea taxelor, inclusiv a cotelor de TVA și a accizelor, aplicate în aceeași perioadă a anului precedent.
Șocurile din oferta economică, apărute în intervalul iulie–august 2025, au generat efecte de bază care au sprijinit scăderea inflației, afectând în special componentele externe ale indexului de prețuri. Dinamica anuală a costurilor cu energia a resimțit puternic aceste evoluții. În plus, o contribuție importantă la scăderea generală a prețurilor a provenit de la continuarea prăbușirii valorilor la combustibilii lichizi (LFO). Această tendință a fost doar parțial compensată de scumpirea remarcabilă a carburanților, fenomen legat de creșterea accentuată a prețului petrolului pe piețele internaționale.
Indicatorul de inflație de bază, cunoscut sub numele de CORE2 ajustat, a înregistrat, de asemenea, o reducere substantială în primele două luni din trimestrul III 2026. Valoarea sa s-a redus la 6,2 la sută în august, plecând de la 8,3 la sută înregistrat în iunie. Scăderea a fost provocată în mare parte de efectele de bază generate de majorarea taxelor indirecte din mijlocul trimestrului III 2025, dar și de prăbușirea prețurilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii din partea consumatorilor. Efecte inverse, deși minore, au fost determinate de creșterea tarifului serviciilor de telecomunicații, al prețului polițelor de asigurare RCA, precum și de consecințele indirecte ale scumpirii combustibililor, amplificate de un nivel ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Pe planul activității economice, stagnarea a fost observată în al doilea
La nivel european, rata anuală a inflației, calculată folosind Indicerea Armonizată a Prețurilor de Consum (IAPC), a scăzut în august 2026 la 6,3 la sută, față de 9,2 la sută înregistrate în iunea aceluiași an. Rata medie anuală a inflației bazate pe indexul local de prețuri (IPC) s-a diminuat la 9,5 la sută în august 2026, comparativ cu 9,8 la sută din iunie. În paralel, rata medie anuală derivată din IAPC s-a situat la 8,6 la sută în august 2026, un nivel echivalent cu cel din iunie.
Pe planul activității economice, stagnarea a fost observată în al doilea trimestru din 2026, după o comprimare de 0,1 la sută în primul trimestru (variantă trimestrială). Această dinamică sugerează extinderea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată, la un ritm moderat, conform estimărilor. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, contractarea activității economice s-a atenuat vizibil în trimestrul II 2026, ajungând la -0,4 la sută, față de -1,2 la sută din primele trei luni ale anului. Această schimbare s-a produs în principal datorită unui salt brusc al formării brute de capital fix, după o scădere pronunțată din trimestrul anterior.
Consumul intern al gospodăriilor și-a accentuat, totuși, retragerea pe termen anual, iar exportul net a revenit pe un trend de contracție în trimestrul II 2026. Acest lucru s-a întâmplat deoarece volumul importurilor de bunuri și servicii a crescut vizibil față de trimestrul precedent, depășind ritmul aproape staționar al exporturilor. În acest context, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au întrerupt tendința de scădere față de anul anterior, pe care o susținuseră în ultimii 3-4 trimestre, înregistrând o creștere în trimestrul II 2026, parțial ca urmare a deteriorării cursului de schimb valutar.
Cele mai recente analize și date statistice indică o recuperare a activității economice în trimestrul III 2026, față de perioada imediat anterioară. Această redresare este susținută, printre altele, de performanțele din domeniul agriculturii. Totuși, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluția Produsului Intern Brut se degradează, într-un context în care majoritatea componentelor cererii agregate și a sectoarelor cheie înregistrează mișcări omogene. Astfel, vânzările cu amănuntul și-au mai atenuat declinul anual în lunile iulie și august 2026, deși sectorul auto-moto și-a adâncit scăderea în luna iulie, iar volumul serviciilor furnizate populației și-a prelungit trendul de contracție amplă.
