Criza de personal ne împinge spre muncă la bătrânețe?
Generația 55+ din România refuză să părăsească piața muncii, preferând continuitatea profesională în fața pensionării.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026O analiză recentă a scos la iveală o tendință surprinzătoare în câmpul muncii de la noi: aproape jumătate dintre salariații de peste 55 de ani vor să muncească și după ce ating vârsta legală de pensionare. Spre comparație, media europeană este de doar o treime.
În cazul tinerilor sub 35 de ani, disponibilitatea de a rămâne activi este de 34% în România, în timp ce în restul Europei coboară sub un sfert.
Decizia lor nu ține doar de demografie, ci mai degrabă de cum se simt la locul de muncă.
Europa se confruntă cu un deficit tot mai mare de personal, așa că guvernele încearcă să crească vârsta de pensionare ca să țină oamenii în activitate.
Datele Eurostat arată o îmbătrânire accelerată: în 2005, bătrânii de peste 65 de ani reprezentau 17% din populația Europei, iar pentru 2025 estimările urcă la 22%. Comisia Europeană anticipează o scădere a forței de muncă active cu circa 12% între 2022 și 2070, în ciuda eforturilor de a atrage mai multe femei și seniori pe piața muncii.
Valul se simte din plin în mediul privat.
De ce vor românii să iasă mai devreme la pensie?
Potrivit sondajelor realizate de compania de HR SD Worx, 49% dintre managerii de resurse umane din România se confruntă cu o lipsă cruntă de personal, o cifră apropiată de media europeană de 52%.
Situația e și mai aprigă în alte țări: Slovenia e în frunte cu 64%, urmată de Croația, Irlanda și Țările de Jos, toate la 57%.
Norvegia, Germania și Marea Britanie raportează și ele procente mari, de 56%, 55% și 54%.
Paradoxal, vârsta înaintaților nu e principalul motiv de plecare din sistem.
În România, 40% dintre angajații de peste 55 de ani își doresc pensionare anticipată, mult sub 63%, cât e la tinerii sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de circa 50% pentru seniori și 61% pentru tineri. Totuși, 42% dintre românii trecuți de 55 de ani spun că vor continua să muncească și după pensionarea oficială, față de 32% în restul Europei.
Motivațiile țin mai puțin de bani. Cei care vor să se pensioneze mai devreme invocă dorința de a sta cu familia (78%), problemele de sănătate (72%) și planurile personale (44%), cifre care depășesc mediile europene de 57%, 53% și 40%.
Scăderea motivației apare la 36% dintre români (32% în Europa).
În schimb, oboseala fizică sau psihică e menționată mult mai rar la noi – 13% și 17% –, în timp ce media europeană urcă la 25% și 26%.
Ce îi ține pe seniori îndrăgostiți de job?
Secretul stă în satisfacție. 86% dintre angajații români de peste 55 de ani zic că au energie pentru ce trebuie să facă, peste media europeană de 76%. În plus, 84% simt că munca le aduce împlinire (80% în Europa). La tinerii sub 35 de ani, cifrele sunt mai mici: 69% în România și 68% în Europa.
Și la capitolul mulțumire generală seniorii stau mai bine: 84% sunt fericiți la job, comparativ cu 72% dintre tineri (media europeană e de 78% pentru seniori și 71% pentru tineri).
Munca lor e simțită ca fiind apreciată de 74% dintre seniorii români, față de 64% la juniori.
Starea asta de bine taie pofta de schimbare.
Dacă tinerii vor mereu altceva, generația 55+ vrea stabilitate.
Doar 9% dintre seniorii români își caută activ alt loc de muncă, față de 32% dintre tineri. La nivel european, cifrele sunt de 5% și 19%. În interiorul aceleiași companii, doar 9% dintre seniorii români vor alt rol, comparativ cu 25% dintre tineri.
O experiență profesională bună îi face așadar pe seniori să rămână pe baricade, mai ales când economia duce lipsă acută de brațe de muncă.
