Airbnb începe curățenia în România, pregătește decizie radicală

Pe lângă aspectele tehnice și legislative

Bruxellesul se pregătește să implementeze o strategie radicală pentru gestionarea pieței locative europene, vizând direct platformele de închiriere pe termen scurt, printre care se numără și Airbnb. Această mișcare legislativă vine în contextul în care România își adaptează rapid cadrul normativ la noile standarde impuse de Uniunea Europeană, într-un efort comun de a echilibra interesele industriei hoteliere tradiționale cu cele ale economiei digitale. La conferința „Ospitalitate Inteligentă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact”, Alin Grigore a explicat modul în care Ministerul Turismului abordează digitalizarea sectorului, concentrându-se pe alinierea legislației naționale cu Regulamentul European 1028/2024, dedicat închirierilor pe termen scurt.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Oficialul a subliniat că unitățile de tip apartament sau cameră individuală generează o concurență adesea considerată neloială față de pensiunile, hotelurile și celelalte structuri mari de cazare, dar pot reprezenta și un factor de risc pentru turiști în anumite circumstanțe.

Un aspect critic evidențiat de Alin Grigore este necesitatea eliminării de pe platformele de rezervare online a celor structuri de cazare situate în clădiri cu risc seismic ridicat. Acest demers se încadrează într-o viziune largă a digitalizării, care include colaborarea cu FIHR, Consiliul Consultativ, patronatele reprezentative și organizațiile neguvernamentale. Regulamentul european menționat mai sus se bazează pe două piloni fundamentali. Primul prevede atribuirea unui număr unic de înregistrare pentru toate unitățile de tip apartament sau cameră închiriată. Pentru autoritățile române, aceasta este o provocare majoră, deoarece sistemul actual impune clasificarea tuturor unităților care oferă servicii de cazare turistică. Astfel, unitățile care nu dețin un certificat de clasificare valid se află, tehnic, în afara cadrului legal, situație care duce la sancțiuni aplicate de direcțiile de control atunci când sunt identificate astfel de abateri.

Al doilea pilon al regulamentului european este considerat de Alin Grigore a fi și mai important: obligația platformelor de a comunica date aggregate către autoritățile naționale și europene. Aceste informații nu vizează profilarea individuală a turiștilor, ci oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor piețe turistice din România și asupra duratei medii a sejururilor. Aceste date statistice vor permite ajustarea politicilor publice în funcție de realitatea pieței. În paralel, se lucrează intens la implementarea fișei digitale de cazare, un domeniu care implică nu doar turismul, ci și siguranța națională, motiv pentru care Ministerul Dezvoltării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) colaborează strâns cu alte instituții de stat.

Pe lângă aspectele tehnice și legislative, Alin Grigore a atras atenția și asupra necesității înființării unei organizații naționale de management al destinației. Deși acest subiect pare mai îndepărtat de tehnologia și inteligența artificială, el reprezintă un mecanism esențial pentru viitorul industriei. În prezent, România numără aproape 50 de astfel de organizații, majoritatea funcționând la nivel local sau județean, cu o singură excepție la nivel regional. Oficialul susține ferm că este nevoie de un instrument național care să aducă la masa deciziilor atât mediul privat, cât și statul, pentru a promova mai eficient destinația România și a crea campanii de marketing mai bine țintite.

Flexibilitatea mediului privat și cunoașterea detaliată a realității de la firul ierbii fac ca un astfel de parteneriat să fie benefic pentru țară. Grupurile de lucru din cadrul ministerului au făcut progrese semnificative în ultimele luni în această direcție.

În paralel cu eforturile naționale, Bruxelles-ul își pregătește pachetul legislativ menit să doteze autoritățile locale cu instrumentele juridice necesare pentru a limita activitatea platformelor de închiriere pe termen scurt. Legea privind locuințele accesibile, propusă de Comisia Europeană, urmează să fie aprobată miercuri. Această inițiativă va stabili criteriile pentru identificarea zonelor aflate în criză locativă și va oferi sprijin juridic autorităților naționale, regionale și locale pentru a aplica măsuri specifice de atenuare a deficitului de locuințe. Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a declarat că, deși închirierile pe termen scurt nu sunt singura cauză a crizei locative din Europa, ele agravează semnificativ problema în marile orașe continentale.

Multe capitale europene au adoptat deja măsuri proprii pentru a gestiona

Datele oficiale indică faptul că închirierile pe termen scurt reprezintă doar aproximativ 1,2% din stocul total de locuințe din Uniunea Europeană. Totuși, în destinațiile turistice populare, acest procent poate urca dramatic, ajungând până la 20% din oferta de locuințe. Conform estimărilor firmei de consultanță AirDNA, în 2025, Parisul găzduia aproximativ 60.000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt. În Porto, aceste anunțuri constituiau aproape 40% din stocul de locuințe disponibile în centrul orașului, iar în anumite cartiere din Madrid, ele atingeau până la 56% din stocul de locuințe destinate închirierii pe termen lung. Dan Jørgensen a subliniat că retragerea a mii de locuințe de pe piața imobiliară din orașe deja supuse presiunilor mari are un impact inevitabil asupra accesibilității și disponibilității locativelor pentru rezidenți.

Multe capitale europene au adoptat deja măsuri proprii pentru a gestiona această problemă. Barcelona a anunțat intenția de a elimina treptat cele aproximativ 10.000 de apartamente turistice autorizate până în anul 2028. Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, plafoane de chirie sau limite stricte privind noile închirieri pe termen scurt. Aceste restricții au generat însă și conflicte juridice, proprietarii de locuințe și operatorii turistici contestând măsurile în instanță, așa cum s-a întâmplat în cazul orașului Florența. Noua legislație europeană are menirea de a oferi autorităților locale posibilitatea de a acționa eficient, fără a fi expuse unor riscuri mari de litigii.

Această mișcare legislativă vine la aproape un an după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a caracterizat criza locativă din UE drept o „criză socială” și a promis adoptarea de măsuri ferme. În România, platforma Airbnb a demarat deja procesul de notificare a proprietarilor din clădirile încadrate în risc seismic I. Legislația românească interzice explicit închirierea acestor imobile, iar cei vizați au la dispoziție 14 zile pentru a demonstra că apartamentul nu se află în această categorie periculoasă, altfel anunțul va fi retras de pe platformă. Recent, Profit.ro a raportat că aproximativ 74.000 de spații locative din România sunt oferite în prezent spre închiriere pe termen scurt prin platforme precum Airbnb, înregistrând o creștere de 7,8% de la an la an.

Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) a confirmat că Airbnb a început oficial verificarea apartamentelor listate în clădiri cu risc seismic I (RsI), categoria cea mai periculoasă, asociată cu probabilitatea ridicată de prăbușire în cazul unui cutremur major. Această măsura se înscrie într-un context în care legislația națională a devenit mult mai strictă. Legea nr. 212/2022, completată ulterior prin Legea nr. 426/2023, interzice în mod expres închirierea spațiilor din clădirile RsI. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage amenzi de până la 10.000 lei. Introducerea clasei de risc seismic în cartea funciară a facilitat verificarea situației juridice a imobilelor, făcând procesul mai transparent.

Airbnb trimite notificări proprietarilor vizați, informându-i că au 14 zile pentru a prezenta dovezi că imobilul nu se află în această categorie sau că situația clădirii s-a modificat între timp. Documentele acceptate pentru validare includ extrase de carte funciară actualizate, expertize tehnice realizate de specialiști autorizați, documente care atestă finalizarea lucrărilor de consolidare sau confirmări oficiale din partea autorităților locale. Un aspect crucial subliniat de platformă este faptul că certificatul de clasificare turistică nu este suficient pentru a valida un imobil, deoarece acesta nu include verificarea riscului seismic. Prin urmare, un apartament poate fi clasificat turistic, dar rămâne ilegal de operat dacă se află într-o clădire de Risc Seismic I. Dacă proprietarul nu