Au luat banii oamenilor, să-i dea înapoi!?
Legea care i-ar putea despăgubi pe românii prinși în capcana creditelor cu rată în funcție de ROBOR a făcut un pas uriaș. Proiectul a trecut de Senat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Înregistrată sub indicativul L447/2026, inițiativa a fost votată miercuri cu o majoritate covârșitoare: 68 de voturi pentru, o singură opoziție și 26 de abțineri.
La bază, legea vrea să repare prejudiciile suferite de oamenii care s-au trezit cu rate uriașe din cauza unui indice ROBOR considerat de mulți ca fiind umflat artificial prin practici anticoncurențiale ale băncilor.
Senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, unul dintre inițiatorii proiectului alături de parlamentari din alte formațiuni, n-a stat pe gânduri după vot. A dat drumul unui mesaj tăios pe Facebook, catalogând adoptarea legii drept o formă elementară de dreptate pentru cetățenii buni de plată pentru dobânzi abuzive.
„Au luat banii oamenilor, să-i dea înapoi!”, a scris scurt Zamfir, cerând negreșit restituirea sumelor încasate în plus de la debitori. Tonul lui reflectă de altfel frustrarea adunată în timpul dezbaterilor legate de prăpastia dintre ce au plătit românii și cât valorau de fapt serviciile băncilor.
Atenție însă, mecanismul nu dă banii automat oricui a avut un credit pe ROBOR.
Totul depinde de două condiții bătute în cuie: să existe o decizie definitivă care să arate clar că legea concurenței a fost încăcată și să poți demonstra negru pe alb că ai pierdut bani.
Deși comisiile Senatului au dat raport favorabil, au umblat și la text. Au introdus conceptul de „indice de referință denaturat”.
Cine primește banii și cum se calculează?
Adică acel indicator măsluit prin înțelegeri murdare între bănci, lucru care musai trebuie dovedit printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Despăgubirile se vor calcula prin înlocuirea ROBOR-ului cu IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Practic, socoteala pornește de la 2 mai 2019, data de la care IRCC a devenit obligatoriu pentru creditele noi.
Vestea bună e că legea se aplică atât celor care încă trag de rate, cât și celor care au terminat creditul sau l-au închis înainte de apariția noului act normativ, evident, în limita termenelor de prescripție.
Ce trebuie să facă băncile acum?
Băncile scapă greu din această ecuație, pentru că legea le pune responsabilitatea în spinare. Instituțiile de credit sunt obligate să curețe efectele negative și să recalculeze creditele.
Imediat ce un client bate la ușă cu o cerere oficială, banca are la dispoziție cel mult 30 de zile să vină cu o propunere concretă de revizuire a contractului și a datoriei.
Pentru cei care au încă rate active, banii pot veni fie direct în cont, fie prin scăderea sumei din soldul rămas de plată.
Iar dacă omul nu e mulțumit de oferta băncii și simte că nu și-a primit toți banii înapoi, drumul rămâne deschis spre instanță. În plus, legea vine și cu amenzi usturătoare pentru băncile care fac pe-nțelesele și ignoră regulile, punând în sfârșit un scut serios în fața abuzurilor din sistemul financiar.
