Băncile, sub lupa Consiliului Concurenței: suspiciuni de înțelegere pentru ROBOR

Mecanismul ROBOR și suspiciunile

Consiliul Concurenței anunță că deține dovezi solide conform cărora băncile ar fi discutat între ele pentru a alinia cotațiile ROBOR la anumite niveluri. Această practică, considerată suspectă, a determinat autoritatea să solicite modificarea mecanismului de stabilire a indicilor de piață interbancare, cu scopul de a anula transparența existentă.

Banca Transilvania și-a continuat creșterea în prima jumătate a anuluiEXCLUSIV: Paradox salarial la ASF: Veniturile majorității angajaților vor diminua, deși salariile pot fi dublaMillennials și Gen Z: Datoriile partenerilor conteazăBRD renunță la economistul-șef și cercetare

Procedura de fixare a ROBOR are loc zilnic, între orele 10:30 și 11:00. În acest interval, atât băncile, cât și orice parte interesată pot consulta, prin intermediul platformei Reuters, cotațiile tuturor instituțiilor bancare. Acesta este, în mod normal, un mecanism transparent, menit să stimuleze concurența între bănci, sub supravegherea Băncii Naționale a României (BNR).

Coordonare, nu cartel clasic

Vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan-Virgil Pascu, a explicat că nu este vorba despre un cartel clasic, ci despre o coordonare, o practică concertată. Aceasta implică alinierea comportamentului, având ca efect fixarea prețurilor, ceea ce contravine dreptului concurenței.

„Nu ne confruntăm cu un cartel clasic, un acord între întreprinderi, ci cu o coordonare, o acțiune comună care are loc pe baza unui schimb de informații de natură strategică și sensibilă. Conform normelor de concurență, un astfel de schimb între concurenți nu este permis, mai ales dacă se referă la sprijinul viitor”, a declarat Pascu.

Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că diferența esențială între un cartel și această coordonare rezidă în faptul că, în cazul de față, societatea alocă un interes la un anumit nivel, de 1%, la nivelul consiliului de administrație. Totuși, regulile Consiliului Concurenței interzic o astfel de practică.

ROBOR și ROBID: interdependență și riscuri

În plus, regulile ROBOR interzic decuplarea ROBID (dobânda pe depunerile retrase), prevenind astfel orice tentativă a băncilor de a percepe dobânzi mai mari decât ROBOR. Mai exact, diferența dintre ROBOR și ROBID nu poate depăși 0,35 puncte procentuale pentru depozitele pe 3 luni și 0,4 puncte procentuale pentru cele pe 6 și 12 luni.

„Ar fi ilogic, chiar și din punct de vedere economic, ca o bancă să dorească să crească ROBOR-ul în continuare, având în vedere condițiile și în condițiile în care ar fi obligată să plătească ROBID-ul”, a explicat Pascu. Prin urmare, dacă o bancă ar majora excesiv ROBOR-ul, implicând și ROBID-ul, ar risca pierderi semnificative din cauza dobânzilor crescute la depozitele retrase (ROBID).