Cum ajunge riscul țării la portofelul tău?
La prima vedere, ratingul de țară pare o chestiune abstractă, departe de realitatea banală a unei rate la bancă. Dar, în spatele cifrelor, stă același principiu: prețul riscului.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Cu cât o țară e considerată mai riscantă, cu atât îi vine mai greu și mai scump să se finanțeze. Această presiune se propagă, în timp, spre costul banilor în toată economia, explică Claudiu Trandafir, fondatorul OferteBancare. ro.
„Nu înseamnă că pe 3 octombrie cresc automat ratele românilor, dar decizia din 2 octombrie contează pentru direcția în care se va mișca finanțarea în perioada următoare”, precizează el. Contextul actual este unul delicat: România se află pe ultima treaptă a categoriei de investiții la toate cele trei mari agenții internaționale. S&P și Fitch ne acordă BBB-, iar Moody’s Baa3, toate cu perspectivă negativă.
Mecanismul nu lovește instantaneu. Funcționează printr-un lanț de efecte care leagă sectorul public de cel privat. Atât timp cât agențiile mențin perspectiva negativă, costul datoriilor suverane tinde să crească. Ministerul Finanțelor este forțat să plătească dobânzi mai mari pentru a atrage investitori.
Impactul direct asupra creditelor ipotecare!
Această presiune asupra bugetului de stat se reflectă ulterior în politica monetară a BNR, care poate fi nevoită să mențină ratele de referință la niveluri ridicate pentru a contracara inflația indusă de aceste costuri de finanțare.
Pentru cei care au credite ipotecare sau personale, această dinamică se traduce prin incertitudine. Deși majoritatea creditelor au dobânda fixă pe o perioadă determinată, refinanțările viitoare sau noile contracte vor fi influențate de indicele ROBOR sau de rata de bază a BNR.
Expertul subliniază că pierderea statutului de „investment grade” ar putea accelera scumpirea creditării, transformând un indicator macroeconomic abstract într-o realitate bugetară concretă pentru mii de familii. Astfel, monitorizarea deciziilor agențiilor de rating devine esențială nu doar pentru analiștii financiari, ci și pentru orice persoană care planifică o achiziție majoră sau o restructurare a datoriilor personale în anii următori.
