Un ecosistem financiar unitar pentru antreprenorii români?
Să pornești o afacere astăzi nu mai înseamnă să depinzi exclusiv de un credit bancar ca să transformi o idee într-un business de top. Cea mai mare provocare pentru România este acum să lege sursele de bani – fie ele publice, private sau listate – într-un circuit coerent.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Banii n-ar trebui să stea blocați, ci să circule eficient, să se înmulțească și să se întoarcă îneconomia reală pentru a susține noi etape de creștere.
Această viziune s-a aflat în centrul dezbaterilor de la prima ediție a Via Transilvanica Business Fest, un eveniment organizat de Fundația Deloitte împreună cu Asociația Tășuleasa Social. La masa rotundă s-au așezat oameni de la Banca de Investiții și Dezvoltare, Bursa de Valori București, dar și din zona de private equity și venture capital.
O metaforă pentru jungla finanțărilor!
Ei au analizat cum poate fi construit un traseu financiar care să țină pasul cu firmele românești, de la primii pași până la expansiunea regională.
Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații Deloitte Legal, a explicat cel mai bine această nevoie printr-o analogie simplă. A comparat dezvoltarea unei afaceri cu un traseu turistic: degeaba ai poteci dacă nu ai și borne clare, bune și corect amplasate care să-i dea călătorului siguranță.
Tradus în economia reală, asta înseamnă că avem nevoie de un ecosistem solid, cu sprijin real pentru orice firmă care vrea să crească de la o mică afacere de familie la un lider de piață, acasă sau peste hotare.
Bursa de Valori și explozia conturilor de investitori!
O piesă nouă și extrem de importantă în acest puzzle este Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Rolul ei strategic a fost detaliat de Raluca Nicolescu, CEO-ul instituției.
Din perspectiva pieței de capital, Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, a subliniat că bursa nu mai e doar un loc unde se tranzacționează acțiuni, ci o platformă complexă pentru creșterea companiilor. Istoric, bursele au apărut tocmai ca să ajute afacerile să se dezvolte, iar acest ajutor merge mult dincolo de simpla infuzie de bani, aducând și un plus de strategie.
Cifrele arată însă o dinamică spectaculoasă în rândul investitorilor. Hanga a arătat că numărul conturilor a explodat: de la 53.000 la finalul lui 2020, s-a ajuns la 325.000 la jumătatea acestui an. Cu un ritm de cam 50.000 de conturi noi pe an, e clar că atât investitorii obișnuiți, cât și cei instituționali din România se maturizează rapid.
Care este provocarea decalajului dintre bursă și private equity?
Lucrurile nu sunt însă perfect balansate în toate colțurile pieței financiare. Daniela Iliescu, director executiv al ROPEA, trage un semnal de alarmă legat de decalajul dintre avansul bursei și cel din industria de private equity. În timp ce bursa a luat un avans rapid, ecosistemul de private equity se mișcă mult mai încet și rămâne subdezvoltat.
Chiar dacă a întârziat să prindă turație, capitalul de tip private equity și venture capital începe totuși să se vadă în economia reală, demonstrând că banii băgați pe termen lung chiar pun umărul la dezvoltarea companiilor.
Concluzia trasă la finalul dezbaterii e simplă: România are nevoie ca toate aceste piese să lucreze împreună. Un traseu de finanțare cap-coadă nu mai e o fiță, ci o urgență pentru ca firmele românești să găsească banii potriviți la momentul potrivit. Punând cap la cap fondurile publice, cele private și bursa, banii nu mai stagnează, ci ajută inovația și expansiunea, întărind în cele din urmă economia românească pe piața internă și regională.
