Salariul minim acoperă doar 62% din cheltuielile necesare unui trai decent pentru un adult

Ce procent din costuri acoperă salariul minim?

Venitul disponibil pentru un adult singur, determinat prin salariul minim net, acoperă doar aproximativ 62% din costurile necesare pentru a menține un standard de viață decent, conform unor calcule recente. Această analiză relevă o diferență semnificativă de 1.623 de lei între sumele disponibile și coșul de referință pentru cheltuieli esențiale.

Datele sunt prezentate de Cristina Preda și publicate la data de 13 octombrie 2026, ora 11:23, cu o durată estimată de lectură de șapte minute, sub rubrica „Finanțe personale” și „Cheltuielile”.

Sursa principală a informației este platforma Salarii. ro, care indică faptul că, începând cu luna iulie a anului 2026, salariul minim net pentru o normă întreagă de muncă s-a stabilit la nivelul de 2.699 de lei lunar.

Este important de menționat că această comparatie nu este perfect echilibrată temporal, deoarece venitul luat în calcul provine din iulie 2026, în timp ce structura cheltuielilor se bazează pe prețurile înregistrate în septembrie 2025. Astfel, analiza nu include eventualele creșteri de prețuri care au survenit ulterior lunii septembrie anului precedent.

În cazul unei familii tipice formată din doi adulți și doi copii, situația devine și mai dificilă: chiar dacă ambele persoane active ar câștiga salariul minim net, suma totală ar fi insuficientă pentru a acoperi jumătatea valorii coșului de consum aferent acelei gospodării.

Calcularea acestor praguri financiare a fost realizată de Fundația Friedrich Ebert România împreună cu Syndex România, utilizând date statistice oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2025. Metodologia aplicată s-a axat pe numărul de membri ai gospodării pentru a determina necesarul lunar de fonduri. Iată valorile estimate pentru diferite configurații familiale: Un adult singur are nevoie de 4.322 de lei lunar.

O pereche de adulți fără copii necesită 7.002 lei. Două persoane adulte cu un copil necesită 9.343 lei. Două persoane adulte cu doi copii au nevoie de 11.370 lei.

Cât de mare e necesarul pentru doi adulți?

Autorii studiului subliniază că familia compusă din doi adulți și doi copii constituie modelul de referință principal al calculului, în timp ce estimările pentru celelalte tipuri de gospodării sunt derivate matematic și, prin urmare, pot prezenta o precizie mai redusă. Coșul analizat nu se limitează la nevoile primare de hrană și adăpost, ci include un spectru larg de cheltuieli: îmbrăcăminte, produse de igienă personală, acces la educație, servicii medicale, transport, abonamente la comunicații, activități de recreere și fonduri de rezervă pentru evenimente neprevăzute, cum ar fi probleme de sănătate sau situații familiale imprevizibile.

Prin urmare, acest indice reflectă un nivel de trai decent, nu doar un minim vital de supraviețuire.

Pentru cei care aplică regula bugetară 50/30/20, verificarea corectă a capacității de plată trebuie făcută comparând venitul net real al gospodăriei cu cheltuielile efective, iar valorile prezentate mai sus servesc ca punct de plecare datat, nu ca o actualizare în timp real a prețurilor din anul 2026. Analiza detaliată a creșterilor bugetare arată că, pentru familia de referință, coșul de consum a înregistrat o majorare de 8,8% față de septembrie 2024, perioadă în care valoarea acestuia era de 10.450 de lei lunar.

Diferența rezultată de 920 de lei este atribuită scumpirilor operate la majoritatea categoriilor de cheltuieli.

Cele mai mari contribuții la această creștere au fost identificate de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România în următoarele domenii: Alimentația a înregistrat o majorare de 181 de lei.

Cheltuielile legate de achiziția unei locuințe au crescut cu 171 de lei. Costurile de întreținere și utilități au avansat cu 170 de lei.

Din punct de vedere procentual, categoria care a suferit cea mai puternică presiune inflaționistă a fost cea a întreținerii și utilităților, cu o creștere de 22,6%. Actualizarea acestor valori s-a efectuat prin raportarea indicilor de prețuri din septembrie 2025 la cele din aceeași lună din 2024.

Ce arată exact aceste calcule recente?

Este de notat faptul că aceste calcule sunt realizate de cele două organizații civile, nu de o instituție statală, ceea ce le conferă un caracter independent, dar și limitări specifice.

Contextul macroeconomic actual oferă elemente esențiale pentru înțelegerea puterii de cumpărare a cetățenilor. Deși datele prezentate nu actualizează valoarea coșului din septembrie 2025 sau deficitul față de salariul minim din iulie 2026, ele ilustrează tendințele generale. Scăderea ratei inflației din vară poate fi explicată prin mecanica comparărilor anuale. Rata anuală a inflației a înregistrat o diminuare progresivă, coborând de la 10,42% în luna iunie a anului 2026 la 8,16% în iulie și, respectiv, la 6,17% în august.

Banca Națională a României (BNR) atribuie această retragere a inflației, în mare parte, epuizării efectelor directe generate de eliminarea plafonului prețului energiei electrice și de majorările anterioare ale taxei pe valoarea adăugată și ale accizelor, care au avut loc în aceeași perioadă a anului 2025.

Acestea sunt efecte de bază, adică se referă la modul în care prețurile actuale sunt comparate cu cele de acum un an. În plus, temperarea inflației a fost facilitată și de scăderea prețurilor produselor alimentare cu volatilitate ridicată, în contrast cu scumpirea continuă a combustibililor. Inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a urmat o traiectorie similară, scăzând de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Factorii care au contribuit la această scădere includ efectele impozitării indirecte, ieftinirea anumitor produse agroalimentare și o cerere de consum mai slabă.

Totuși, presiuni în sens opus au fost exercitate de tarifele serviciilor de telecomunicații și de prețurile polițelor de asigurare pentru BNR anticipatează însă că inflația anuală va reîncepe să crească până la finalul anului 2026.

Printre factorii menționați de bancă se numără prețurile combustibililor și ale energiei, cotațiile internaționale ale materiilor prime (inclusiv cele agroalimentare) și evoluția cursului valutar al leului, toate influențate de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă. Pe termen mediu și lung, banca centrală estimează că presiunea inflaționistă va fi temperată de cerere, în contextul consolidării bugetare inițiate în 2025 și menținute în 2026.

În ceea ce privește politica monetară și condițiile de creditare, care afectează direct bugetele gospodăriilor, Consiliul de administrație al BNR a decis, joi, 8 octombrie 2026, să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. În mod concomitent, facilitatea de creditare Lombard a fost păstrată la 7,50%, iar facilitatea de depozit a rămas neschimbată la 5,50% pe an. Aceste decizii stabilesc cadrul de referință pentru costul creditului și al economisirii în economia națională.