Cresc rapid, dar de la o bază mică?
Conform datelor Eurostat, România rămâne, în 2026, printre statele cu salariul minim cel mai scăzut din Uniunea Europeană. La 1 iulie, pragul legal de 825 de euro ne plasează pe locul trei din coada clasamentului.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Suntem depășați de Cehia (924 de euro), Slovacia (915 de euro) și Ungaria (838 de euro), dar ne situăm deasupra Letoniei (780 de euro) și Bulgariei (620 de euro).
Dinamica din ultimul deceniu arată o altă fațetă a problemei. Între iulie 2016 și iulie 2026, România a înregistrat a doua cea mai rapidă creștere a salariului minim din bloc, cu un salt de 11,6%. Singura țară care a avansat mai repede a fost Lituania (11,7%), urmată de Bulgaria (11,2%), Polonia (10,4%) și Ungaria (10%). Această performanță reduce decalajul față de vecinii de la sud de Dunăre.
Ca contrapunct, ritmurile cele mai slabe au fost înregistrate de Franța (+2,4%), Malta (+3,2%), Luxemburg (+3,7%) și Belgia (+3,8%).
Puterea de cumpărare schimbă perspectiva?
Cinci state – Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia – nu au un salariu minim legal.
Imaginea devine nuanțată când ajustăm valorile în funcție de paritatea puterilor de cumpărare (pps). Aici, România se poziționează exact la mijlocul clasamentului, pe locul 11 din 22.
Prețurile mai mici din piața internă susțin capacitatea de achiziție. În categoria 1.000–1.500 pps, suntem pe locul doi, depășiți doar de Lituania și Croația. Ne aflăm peste Portugalia, Grecia, Cipru, Malta, Slovacia, Ungaria și Cehia.
De ce simțim că ne plătesc puțin?
Interesant este că și Bulgaria urcă peste Letonia și Estonia, datorită diferențelor de prețuri.
Situația nu e atât de gravă cât pare, dar percepția cetățenilor are o explicație solidă: o proporție ridicată de oameni încasează sume foarte apropiate de pragul minim (sub 105% din salariul de bază pe economie). Conform datelor Eurostat din noiembrie 2022, România e pe locul patru în această categorie nefavorabilă, după Bulgaria, Franța și Slovenia. Asta sugerează o suprapunere între nivelul scăzut al plaților legale și un număr mare de angajați în zona inferioară a grilei salariale.
Problema esențială nu e plafonul minim, ci extinderea excesivă a valorilor reduse de remunerație.
Tendința afectează calitatea vieții și intrările în buget, impactând serviciile publice. Mai mult, structura favorizează evitarea plăților transparente și impozabile, consolidând o practică greu de corectat pe termen lung.