Inflația taie drastic din economisirile românilor: capacitatea lunară a scăzut la 670 de lei

Unde se duc de fapt banii tăi?

Creșterea prețurilor lovește direct în buzunarele românilor și le scade dramatic puterea de a pune bani deoparte, reducând suma lunară disponibilă pentru economisire la aproximativ 670 de lei.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Această concluzie reiese dintr-o simulare detaliată care arată cum o majorare modestă a costurilor de viață provoacă un efect disproporționat asupra banilor rămași la finalul lunii. Scenariul pornește de la premisa că venitul net și coșul de cumpărături rămân acealışi, în timp ce prețurile urcă uniform cu 6,61%. Problema nu înseamnă doar facturi și note de plată mai mari pentru aceleași servicii, ci o lovitură grea dată fondurilor pentru viitor.

Așa cum explică Ion Soltinschi, consultant și planifikator financiar asociat cu platforma www. mrfinance. ro, un astfel de salt al cheltuielilor macină direct fondul de urgență, investițiile și planurile pe termen lung.

În plus, pierderea nu se rezumă doar la suma imediată, ci include și randamentele compuse pe care nu le mai poți obține în timp.

În exemplul concret analizat, bugetul lunar pentru cheltuieli pornește de la 5.000 de lei.

Cât de mult s-au scumpit utilitățile și serviciile?

Odată ce prețurile cresc, această sumă sare la 5.330,50 lei. Diferența de 330,50 lei este înghițită integral din banii destinați economisirii, ceea ce prăbușește suma pusă deoparte de la 1.000 de lei la 669,50 lei. Deși costurile au urcat cu doar 6,61%, banii economisiți se blochează și scad cu un masiv 33,05%, semn al fragilității bugetului casnic.

Dacă această situație s-ar întinde pe parcursul a 12 luni, totalul pus la ciorap ar ajunge la 8.034 de lei, în loc de 12.000 de lei, așa era prevăzut inițial. Asta înseamnă că o gaură de 3.966 de lei dispare din planurile de rezervă sau alte obiective strategice. Atenție, calculul nu reprezintă o prognoză oficială a Băncii Naționale pentru anul viitor, ci doar un exercițiu clar despre cum se propagă scumpirile.

Impactul inflației lovește diferit, în funcție de cum își împarte fiecare familie banii.

Datele de la Institutul Național de Statistică arată discrepanțe uriașe între categorii: chiria locuinței a explodat cu 39,46% față de septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 37,61%, benzina cu 28,42%, iar serviciile de apă, canalizare și salubritate au urcat cu 14,11%.

Evident, aceste procente nu se aplică la indigo pentru fiecare gospodărie în parte, ci depind de ponderea pe care o are fiecare cheltuială în bugetul propriu. La nivel general, serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%. Doar între august și septembrie, indicele prețurilor de consum a mai adăugat 0,77%.

De ce se topesc economiile atât de repede?

O consecință imediată a scumpirilor este că vechile rezerve se epuizează mult mai repede.

Experții de la mrfinance. ro explică faptul că o rezervă de 30.000 de lei îți acoperă cheltuielile timp de șase luni, dacă ai un buget lunar de 5.000 de lei.

Însă, la noile costuri de 5.330,50 lei, aceeași sumă îți mai ajunge doar vreo 5,6 luni.

Ca să-ți menții plasa de siguranță de șase luni, fondul de urgență ar trebui urcat la 31.983 de lei, adică cu aproape 2.000 de lei în plus față de nivelul inițial. Nevoia asta acută de suplimentare vine fix în momentul în care capacitatea ta lunară de a economisi scade, creând un cerc vicios periculos.

Cât mai valorează banii puși la ciorap?

Analiza recomandă să păstrezi un fond de urgență echivalent cu trei-șase luni de cheltuieli, dar recalibrat mereu după prețurile reale de azi, nu după cele de ieri.

Primul pas nu înseamnă să renunți la economisire, ci să înțelegi pe unde îți pleacă banii și să-ți adaptezi planul la realitate.

Pe lângă faptul că pui mai puțin lunar, inflația îți macină și valoarea banilor pe care îi aveai deja puși deoparte.

Într-un scenariu cu o inflație de 6,61%, o sumă de 30.000 de lei lăsată neatinsă, fără să aducă vreo dobândă între septembrie 2025 și septembrie 2026, va avea la final o putere de cumpărare de doar 28.140 de lei raportat la prețurile de la început.

Deși în extrasul de cont vei vedea tot 30.000 de lei, puterea reală de cumpărare se duce în cap cu aproximativ 1.860 de lei, adică o pierdere de 6,2%. Evident, impactul exact depinde de ce cumperi de Banii tăi. Iar pentru sumele care produc totuși dobânzi, e musai să calculezi randamentul net, adică după ce scazi taxele și comisioanele.