Românii cheltuiesc aproape tot venitul lunar pentru acoperirea nevoilor de bază și a taxelor

Veniturile au crescut doar nominal, nu real!

Presiunea financiară asupra familiilor din România atinge un nivel critic, conform datelor recente, deoarece majoritatea veniturilor obținute sunt absorbite de costurile de existență și de sarcinile fiscale. Conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică, în perioada cuprinsă între aprilie și iunie din acest an, 84,8% din suma totală încasată de o unitate familială este destinată acoperirii cheltuielilor curente.

Această statistică indică faptul că marja de manevră financiară a românilor este extrem de redusă, lăsând puține fonduri disponibile pentru alte scopuri.

Detaliile prezentate oficial miercuri, 7 octombrie, relevă o structură a bugetului familiar în care consumul direct și impozitarea joacă rolul principal.

Pentru a înțelege amploarea fenomenului, este necesar a se menționează că datele agregate includ nu doar tranzacțiile efectuate în numerar sau prin card, ci și valorificarea bunurilor obținute din resurse proprii, precum și consumul produselor autoconsumate.

În acest context, diferența aritmetică dintre ce intră în cont și ce se cheltuie rămâne, în medie, la nivel de 1.554 de lei pentru fiecare gospodărie.

Totuși, experții subliniază că această cifră nu trebuie interpretată automat ca un profit net sau economie pură, având în vedere complexitatea metodologiei statistice care integrează diverse forme de venituri nemonetare.

Analizând componentele cheltuielilor, devine evident că cheltuielile de consum și obligațiile fiscale sunt cele care gresează cel mai puternic balanța familiei. O parte semnificativă din buget, respectiv 4.936 de lei pe lună, este alocată strict consumului, ceea ce reprezintă 57% din totalul dispozițiilor financiare. Următoarea categorie majoră este cea a impozitelor, contribuțiilor și taxelor, care absoarbe 3.159 de lei lunar, echivalent cu 36,5% din cheltuieli. Restul sumei este împărțit între activități de producție proprie, care costă în medie 119 lei, și investiții, la un nivel de aproximativ 118 lei lunar.

În interiorul bugetului dedicat consumului, alimentele domină ierarhia priorităților.

Cel mai mare efort financiar este direcționat către achiziția de produse agroalimentare și băuturi nealcoolice, cu o valoare medie de 1.581 de lei, reprezentând 32% din cheltuielile de consum.

Urmează costurile legate de locuire, inclusiv apă, energie electrică, gaze și combustibili, care totalizează 813 de lei (16,5%). Alte posturi importante includ îmbrăcăminte și încălțăminte (390 de lei), transport (376 de lei) și mobilierul necesar întreținerii locuinței (353 de lei).

Cea mai mică alocare bugetară este rezervată educației, cu doar 22 de lei, o pondere marginală de 0,5%, ceea ce sugerează o prioritate scăzută acordată acestui sector în fața nevoilor primare.

Din perspectiva modalității de plată, majoritatea tranzacțiilor se realizează în formă monetară. Suma cheltuită efectiv în bani a fost de 8.279 de lei, marcând o creștere de 8,2% față de perioada anterioară.

Majoritatea plăților se fac în bani!

Pe lângă aceste plăți, alte 371 de lei au reprezentat valoarea estimată a produselor alimentare și nealimentare utilizate din stocurile proprii ale familiei. La nivel individual, cheltuielile medii au fost de 3.579 de lei per persoană. Comparativ cu vara anului anterior, creșterea nominală a fost de 7,6% pe gospodărie și de 10,6% pe cap de locuitor.

Veniturile totale ale familiilor au înregistrat, de asemenea, o dinamică pozitivă, dar nominală. Media incasărilor pe gospodărie s-a majorat cu 8% în raport cu începutul anului și cu 7,4% față de aceeași perioadă din anul trecut. Calculat pe fiecare membru al familiei, venitul mediu lunar a atins 4.222 de lei, depășind cu 8% nivelul trimestrului precedent și cu 10,4% media de acum un an.

Este important de reținut că aceste creșteri reflectă evoluția sumelor nominale, fără a ține cont de erodarea puterii de cumpărare determinată de inflație.

Structura surselor de venit a suferit modificări notabile, cu salariile consolidându-și poziția dominantă.

Incasările bănești directe au totalizat 9.748 de lei, în urcare cu 8,4%, iar veniturile în natură au fost de 456 de lei, cu o creștere modestă de 1,7%.

Salariile brute și drepturile conexe rămân motorul principal al economiei familiale, adunând 7.354 de lei și reprezentând 72,1% din total, față de 70,8% în prima parte a anului.

Prestațiile sociale asigură 19,6% din venituri (2.005 de lei), în scădere față de 21,2%.

Alte surse, precum activitățile independente neagricole (aproximativ 130 de lei), agricultură (124 de lei), proprietate (12 lei) sau vânzarea de active (21 de lei), completează tabloul, dar au o pondere mult mai mică.

Disparitățile regionale rămân vizibile, mediul urban și cel rural prezentând profiluri financiare distincte. În orașe, venitul mediu lunar pe gospodărie este de 11.118 de lei, fiind de 1,2 ori superior celui din zonele rurale. Pe cap de locuitor, diferențele sunt și mai accentuate: 4.997 de lei în mediul urban contra 3.405 de lei în rural. Dependența de salariu este mai mare în orașe, unde acesta acoperă 75,6% din venituri, comparativ cu 66,7% în sate. Invers, prestațiile sociale au o pondere mai ridicată în rural (21%) față de urban (18,8%).

Un aspect remarcabil este ponderea veniturilor în natură, care este de peste două ori mai mare în mediul rural (6,8% din total) decât în cel urban (3%), reflectând încă persistența economiei de autoconsum în zonele cu preponderență agricolă.

Cheltuielile medie lunare în mediul urban au atins nivelul de 9.437 de lei.