Eliminați supralimpozitul contractelor parțime de 1 ianuarie 2027, măsuri de reducere a despicatelor

Ce opinie fermă au exprimat inițiatorii despre măsura eliminată?

Eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial, măsura de reducere a despicatelor, începând cu 1 ianuarie 2027

În cadrul programului de guvernare, au fost introduse măsuri destinate discourajejării înactivității și stimulării reintroducerii pe piața muncii a persoanelor fără loc de muncă.

Printre acestea se numără scăderea duratei de plată a indemnizației de șomaj, condiționată de participarea la cursuri obligatorii de formare profesională.

Persoanele care primesc indemnizația de șomaj vor fi obligate să ofere Alte măsuri prevede elaborarea unui plan individual de activare pentru fiecare persoană în căutare de muncă, care poate include identificarea unui post de muncă potrivit competențelor, reconversia profesională, calificare sau, temporar, desfășurarea de activități de interes local.

Se propune, de asemenea, corelarea beneficiilor sociale, inclusiv venitului minim de inserție (VMI), cu participarea activă la programe de formare și de inserție pe piața muncii.

Un alt aspect important este reorganizarea instituțiilor subordonate Ministerului Muncii, scopul fiind îmbunătățirea coordonării între agențiile de ocupare forței de muncă, cele de plăți și cele de inspecție socială.

S-au lansat programe țintite, în special pentru tineri și pentru persoanele care doresc să-și schimbe profesia: implementarea programului START pentru integrarea tinerilor pe piața muncii și a programului FORMACTIV pentru recalificarea adulților, cu accent pe regiunile afectate de tranziția energetică justă. Se urmărește operabilizarea programului „Primul loc de muncă” prin adoptarea actelor normative necesare, scopul fiind integrarea rapidă a tinerilor clasificatii NEET și a persoanelor peste 50 de ani care căută un loc de muncă.

Se continuă și sprijinirea integrării pe piața muncii a victimelor violenței domestice, pe termenul valabilității măsurilor de protecție establishte prin ordin.

Se luă în atenție și combaterea formei mascate de angajare, cunoscute sub denumirile de muncă „la negru” și „la gri”, prin efectuarea de controale integrate între ANAF și ITM, în special în cazurile în care se utilizează abuziv structurile de microîntreprindere sau PFA pentru a desfășura activități care, de fapt, au caracter de dependență.

În același timp, se reglementează muncii pe platforme digitale, în armonie cu prevederile Directivei (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în acest sector. Se propune, de asemenea, reconfigurarea politicilor de formare profesională și de ocupare la nivelul ANOFM, prin stimularea angajatorilor să se implique în procesele de calificare și recalificare profesională, inclusiv prin acordarea de microgranturi pentru crearea de locuri de muncă durabile.

Se introduc, de asemenea, forme flexibile de contracte de muncă, adaptate realităților economiei actuale și nevoilor diferitelor categorii de angajați și angajatori: contractul cu mai mulți angajatori, contractul la cerere și alte variante de muncă neîncadrare în modelul tradițional.

Se urmărește debirocratizarea raporturilor dintre angajatori și angajați, precum și dintre aceștia și instituțiile publice, prin simplificarea procedurilor administrative, eliminarea cererilor de documentație excesive și mutarea proceselor tradiționale în mediul online.

Se sprijină familiile și se promovează echilibrul între viața profesională și cea personală, prin introducerea posibilității ca bunicii angajați să beneficie de concediul pentru creșterea copilului, în locul părinților. Se stimulează, de asemenea, revenirea rapidă a părinților pe piața muncii, prin subvenționarea angajatorilor care angajează părinți cu trei sau mai mulți copii și prin acordarea posibilității de desfășurare a unei activități la timp parțial, păstrând integral sau parțial indemnizația de șomaj, în conformitate cu dispozițiile legale.

Se continuă și operabilizarea platformei dedicată lucrătorilor straini care doresc să lucreze în România, accesibilă la adresa WorkinRomania. gov. ro.

Un capitol esențial al acestui pachet de reforme este eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial, măsura care a fost anulată recent în Parlament la inițiativa liderului PNL, premierul Bolojan. După ce a fost prezentată ca prioritate legislativă a Partidului Național Liberal în sesiunea parlamentară curentă, au fost declanșate dezbateri în plenul Camerei Deputaților cu scopul votării și adoptării proiectului, acțiune pe care liberalii au considerat sigură.

Într-un moment dat, însă, aceiași liberali au solicitat ca proiectul să nu mai fie supus votului final, cerere argumentată prin declarații publice.

Surse politice au confirmat pentru Profit. ro că, deși proiectul a fost inițiat clar de PNL și beneficiază de susținerea partidelor opozitie, liderul partidului, premierul Bolojan, care anterior a exprimat încredere în adoptarea măsuri, a intervenit personal la Parlament pentru a bloca votul final.

Proiectul, care propune eliminarea supraimpozitării începând cu 1 ianuarie 2027, a fost susținut de toate formațiunile politice majore, dar a fost blocat în ultimul moment prin intervenția directă a liderului PNL.

Supraimpozitarea contractelor de muncă cu normă parțială a fost introdusă în luna iulie 2022 de către guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă, membru al PNL. În acel moment, coaliția de guvernare era formată din PSD, PNL și UDMR. Masura a fost inclusă într-un pachet mai larg de măsuri fiscale, prin care guvernul a stabilit că, pentru contractele de muncă – fie cu normă întreagă, fie cu timp parțial – contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate nu pot fi mai mici decât rezultatul aplicării cotelor CAS și CASS pe salariul minim brut.

Au existat, totuși, excepții pentru anumite categorii de persoane fizice, precum elevii și studenții sub 26 de ani care urmează o formă de școlarizare. Aceste excepții au fost prevedute pentru a fi extinse în viitor.

Semnificația acestei măsuri devine mai clară atunci când se analizează poziția României în contextul european. Țara noastră ocupa ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al ponderii contractelor de muncă cu timp parțial, acestea reprezentând doar 2,9% din totalul contractelor de muncă, în sharp contrast cu media europeană de 17,1%.

Pentru a face o comparație mai concretă, în Germania, ponderea angajaților cu normă parțială ajunge la 39,9% din totalul forței de muncă. Această disparitate evidențiază nevoia de reforme pentru a alinia pieţa muncii națională cu standardele europene.

Istoria proiectului de eliminare a supraimpozitării începe la începutul anului 2023, când peste 60 de parlamentari – majoritatea din PNL, dar și niște reprezentanți ai PSD și AUR – au lansat și susținut o inițiativă în acest sens. Proiectul a trecut de Senat în anul 2023 fără debat public semnificativ, după ce parlamentarilor liberali au reproșat PSD că nu a susținut în acel moment eliminarea măsuri.

De ce este clară semnificația măsurii în contextul european?

În continuare, inițiativa a fost trimisă către Camera Deputaților, unde a rămas blocată pentru o perioadă lungă în comisia de buget și finanțe.

Situația a schimbat în luna iunie a anului curent, când parlamentarilor din AUR, PNL și USR au reuşit să forme o majoritate care a aprobat proiectul în comisia de buget.

În sesiunea parlamentară de toamnă, s-a ajuns la un moment critic: proiectul a ajuns la pragul votului final în plenul Camerei Deputaților.

Inițiatorii proiectului au exprimat o opinie fermă despre natura măsuri care a fost eliminată.

Conform declarațiilor lor, prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 a fost introdusă o măsură fiscală profund inechitabilă – supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parțial – care, în doar câțiva ani, a demonstrat o ineficiență economică și fiscală de proporții mari.

Printre efectele negative au fost numărate scăderea numărului de contracte de muncă cu timp parțial, creșterea evaziunii fiscale, extinderea muncii „la negru” și scăderea veniturilor bugetelor provenite din contribuții de asigurări sociale și impozitul pe veniturile salariale.

Ministerul Finanțelor, ca autor al acteii normative, a justificat măsura printr-o presupunere eronată, presupunând că angajatorii și angajații sunt, prin natură, de neîncredere.

Această perspectivă a fost contestată de inițiatorii proiectului, care au subliniat că măsura a penalizat injust angajații care doreau să lucreze la timp parțial din motive legitime, cum ar fi îngrijirea familiei sau studierea.

În cadrul debatelor parlamentare, a fost menționat și alt proiect controversat – „Autostrada Dacilor”, propusă pentru a conecta localitățile din Valea Jiului, care a fost respinsă în prima etapă de evaluare. La începutul noii sesiuni parlamentare, PNL a reiterat insistența pentru adoptarea rapidă a proiectului de eliminare a supraimpozitării.

Fără a aștepta deschiderea oficială a sesiunii legislative, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a anunțat că grupul parlamentar PNL din Camera Deputaților va avea sprijinirea clasei mijlocii și va considera eliminarea suprataxării contractelor part-time ca una dintre prioritățile legislative pentru sesiunea de toamnă 2026.

În consecință, proiectul legislativ inițiat în 2023 de deputații liberali Raluca Turcan și Florin Roman, împreună cu alți colegi din partid, a fost dezbătut în ziua luni, 14 septembrie.

În acea sedință, partide precum PSD și AUR, care anterior au acuzaț PNL că a fost responsabilă pentru introducerea supraimpozitării, au anunțat public susținerea lor pentru eliminarea acesteia.

După dezbateri, deputata Raluca Turcan, una dintre inițiatoarele proiectului, a declarat că proiectul va fi adoptat în ședința de vot final, programată pentru miercuri, 16 septembrie. În acea declarație, ea a subliniat absurditatea situației cu fraza: Muncești 2 ore. Statul te taxează ca și cum ai munci 8. Vi se pare normal?

Mie nu. ea a adăugat că, din 2023, a depus proiectul care elimina supraimpozitarea muncii part-time, iar rezultatul acestei taxe, pe care o a calificat de absurdă, a fost dispariția a 130.000 de contracte part-time în doar câteva săptămâni, reducând ponderea angajaților parțiali în România la sub 2%, în comparație cu aproximativ 17% în media Uniunii Europene.

După trei ani de amânări și blocaje parlamentarice, ea a concluzionat că momentul pentru a elimina această anomalie fiscală a venit.

În continuare, a fost menționat și un alt incident parlamentar – intervenția lui Nicușor Dan privind protecția urșilor, care a fost respinsă.

Parlamentul a respins cererea de a reanaliza proiectul care permite în 2026 împușcarea preventivă a urșilor, măsură care a fost aplicată în ultimii doi ani la un loc.

Miercuri, însă, proiectul de eliminare a supraimpozitării contractelor part-time nu a mai fost inclus în lista de vot final.

Acest lucru a generat confuzie și a suscitat observații ironice din partea deputatului AUR, Mugur Mihăescu, care a criticat decizia de a scoate de pe ordinea de zi o lege pe care, conform lui, au fost pregătiți să o voteze împreună cu colegii de la USR, așa cum au votat și alte legi considărate esențiale pentru țară.

El a întrebat: Nu vă lasă cineva să o votați? Nu vă lasă conștiința?

Adică faceți prea mult bine, prea mult bine pentru ziua de astăzi, e suficientă o lege.

Hai să o scoatem pe a doua, pentru mediul de afaceri, oameni buni, sugerând că, deși au făcut multe lucruri bune, ar fi fost potrivit să treacă la o altă iniciativă legislativă.

Liderul PNL, premierul Bolojan, a intervenit apoi în discuție, cerând clarificări sau ajustări, dar detalii suplimentare privind intervenția sa nu au fost incluse în sursele disponibile.