Cum poate România să evite recesiunea după reducerea taxelor?

Putem evita o recesiune profundă?

Analiştii Erste se aşteaptă ca economia României să se contracte cu 0,3% în 2026, adică ţara noastră va intra oficial în recesiune. În unele cazuri, scăderea consumului populaţiei, ca urmare a consolidării fiscale, ar conduce la îngheţarea veniturilor din sectorul public şi chiar la scăderea acestora.

Consiliul Concurenței lămurește cazul amenzilor aplicate băncilor pentru manipularea ROBORBanca Centrală Europeană primește undă verde pentru euro digital de la Parlamentul EuropeanNordic Capital creează un gigant mondial de finanțare a IMM-urilorFirmele românești riscă totul fără asigurări

Misiunea viitorului guvern este de a restabili economia şi de a îndepărta România de riscul recesiunii. În cel mai optimist scenariu, economia va crește ușor peste 0%, astfel încât ne putem aștepta la un alt an de stagnare economică. Viitorul guvern trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,2% din PIB și să adopte politici pentru a preveni intrarea economiei în recesiune la sfârșitul anului.

O misiune complicată, chiar dacă INS a analizat statisticile din trecut, iar recesiunea tehnică a dispărut.

Acesta este modul în care am aflat că nu mai suntem într-o recesiune tehnică, dar riscul de scădere a economiei la sfârșitul anului rămâne mare, spune profesorul Christian Năsulea. În cel mai optimist scenariu, economia României va stagna încă un an.

Ei bine nu este, situaţia economică este problematică, în cel mai bun caz vorbim despre o stagnare a economiei pe o perioadă destul de lungă.

Dar ar putea fi şi mai rău. Am putea ajunge într-o recesiune care chiar se simte ca ea, că populația ar putea identifica fără statisticile care ne spun că suntem într-o recesiune.

Acesta este scenariul care trebuie evitat, unde trebuie să ne străduim să evităm o recesiune profundă, caz în care putem ajunge încă, spune Christian Năsulea.

Programul de guvernanță al viitorului executiv nu este cunoscut, dar PSD a solicitat, pe surse, mai multe măsuri pentru a vota cabinetul lui Tomac.

Va reuși România să evite recesiunea economică?

Măsurile ar include indexarea pensiilor începând cu 1 ianuarie, majorarea salariului minim de la 1 iulie, scăderea TVA-ului pentru alimente și medicamente, eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu handicap, dar și reluarea stimulării economice.

Scaderea impozitelor ar putea duce la o creştere economică, dar preţul plătit ar putea fi deraierea de la angajamentul României de a reduce deficitul bugetar. Este doar o formă de populism, comunicare, marketing electoral, să foloseşti o expresie folosită de un anumit politician, să vii şi să spui că ar trebui să reduci taxele.

Bine, taxele trebuie reduse, dar care este planul care ne permite să facem acest lucru fără a obține chiar mai adânc în datorii? Fără un astfel de plan, ceea ce se va întâmpla va fi că vom intra într-o situaţie şi mai dificilă, condusă de politicieni care vor spune că fac lucruri în interesul nostru, încercând de fapt să menţină unele mecanisme, unele privilegii, care sunt de acord cu aparatul partidului şi cu cei care sunt abonaţi la banii statului, care sunt redirecționaţi de politicienii care vin cu astfel de mesaje, spune economistul Christian Năsulea.

România a fost pentru scurt timp un paradis fiscal ascuns în Europa de Est, care a adus creștere economică.

Cu toate acestea, odată cu efectele pandemiei, economia României a încetinit odată cu creșterea economiei europene, a impozitelor și impozitelor, iar optimizarea fiscală a început să fie eliminată.

Apogeul investițiilor străine directe în România a fost atins în 2022, când am atins peste 10,6 miliarde de euro, dar banii au început să fie din ce în ce mai puțin.

În 2023, investițiile străine directe au scăzut la 6,7 miliarde EUR, iar în 2024 la 5,6 miliarde EUR.

Miza în redresarea economică este banii europeni din PNRR, dar şi banii împrumutaţi din Seif, care vor avea un impact asupra economiei României, dar rămâne de văzut cât de mare va fi efectul PIB. Am avut o perioadă de creștere economică susținută, care a fost cel puțin parțial motivată de regimul fiscal atractiv cu care țara noastră s-a întâlnit cu investitorii. În ultimii patru ani acest lucru s-a schimbat radical, deoarece multe taxe au crescut foarte mult, iar acest punct de atractivitate al economiei românești a fost pierdut.

Cu un deficit bugetar foarte mare, un împrumut de stat la o rată accelerată pentru a acoperi cheltuielile pe care se pare că nu le poate reduce, o reducere fiscală înseamnă o reducere a veniturilor, deci implicit o creștere a deficitului.