Uniunea Europeană impune reguli mai stricte împotriva spălării banilor pe fondul amenzilor record

Presiune globală fără precedent asupra finanțelor!

Presiunea asupra sistemului financiar global a atins un nivel fără precedent. În 2025, sancțiunile pentru încălcările procedurilor de combatere a spălării banilor au depășit 4 miliarde de dolari americani.

Activitatea digitală în centrul atenției!

Din această sumă colosală, sectorul bancar a suportat o povară majoră, reprezentând aproximativ 56% din totalul amenzilor colectate de autoritățile de reglementare din întreaga lume.

Această tendință reflectă o atenție sporită acordată activelor digitale, care au devenit un teren fertil pentru mișcarea nelegală a fondurilor.

Creșterea sancțiunilor în criptomonede!

Dacă tradiționalmente asociam spălarea banilor cu scenele cinematografice în care se numără mase mari de bancnote, realitatea actuală s-a deplasat semnificativ în sfera digitală.

Întărirea KYC și CDD!

Dovada acestei transformări o constituie creșterea cu 56% a sancțiunilor aplicate companiilor din domeniul criptomonedelor și al activelor digitale, comparativ cu anul anterior, valorile respective depășind pragul de 1 miliard de dolari.

Definirea și importanța PEP!

În paralel cu aceste evoluții, mecanismele de verificare a clienților, cunoscute sub acronimii KYC („Know Your Customer”) și CDD („Customer Due Diligence”), au suferit rafinamente tehnice și o intensificare substanțială a rigurozității. Aceste modificări au fost catalizate de o serie de eșecuri notabile care au implicat Persoanele Expuse Politic (PEP).

Termenul definește indivizii desemnați pentru funcții publice de importanță majoră, persoane care, prin natura rolului lor, prezintă un risc crescut de a fi implicate în scheme de corupție, luare de mită sau spălare de capital.

Profiluri PEP și extinderea listei!

Categoria PEP cuprinde o gamă largă de profiluri, incluzând oficialii guvernamentali de rang înalt, precum șefii de stat, politicienii de vârf, miniștrii, judecătorii superiori și ofițerii militari de grad mare. Lista se extinde către liderii din sectorul public, inclusiv directorii executivi și membrii consiliilor de administrație ai corporațiilor de stat și ai băncilor centrale.

Rolul AMLA în supraveghere!

De asemenea, sunt incluse funcționarii internaționali de rang înalt sau membrii organelor de conducere ale organizațiilor interguvernamentale, alături de membrii familiilor apropiate și asociații personali sau de afaceri ai acestor persoane expuse la risc.

Planul de supraveghere a entităților!

Pentru a Autoritatea de Combatere a Spălării Banilor, cunoscută sub acronimul AMLA (Anti-Money Laundering Authority), rolul central al acestei instituții este de a garanta o supraveghere eficientă și corespunzătoare a entităților obligate care prezintă un risc ridicat în materie de spălare de bani sau finanțare a terorismului.

Conform calendarului stabilit, până la finalul lunii septembrie, AMLA este așteptată să publice prima listă provizorie a entităților care vor intra sub supraveghere directă.

Situația în România și UE!

Lista finală, care va conține aproximativ 40 de entități selectate, va fi comunicată până la sfârșitul anului 2027, în vederea începerii oficiale a activității de supraveghere directă în anul 2028.

Transpunerea directivei în legislația națională!

În prezent, nu există o listă publică a băncilor românești sau a altor entități obligate care ar fi deja selectate pentru această formă de supraveghere directă de către AMLA, situație valabilă atât pentru România, cât și pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene. Selecția entităților vizate de AMLA se va baza pe un set de criterii obiective, printre care figurează desfășurarea operațiunilor de credit sau financiare în cel puțin șase state membre, deținerea a peste 20.000 de clienți rezidenți sau realizarea unor tranzacții anuale totale ale clienților care depășesc suma de 50 de milioane de euro.

Necesitatea informațiilor fiabile pentru instituții!

Întrucât termenul limită pentru transpunerea în legislația națională a directivei europene privind combaterea spălării banilor este fixat la data de 10 iulie 2027, România a demarat deja procesul de adaptare a cadrului legal. Acest lucru s-a materializat prin modificarea și completarea Legii nr. 129/2019, referitoare la prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și prin ajustarea altor acte normative conexe.

Pe măsură ce reglementările europene devin tot mai stricte, instituțiile financiare simt o nevoie acută de acces la informații fiabile, actualizate și capabile să genereze acțiuni concrete, pentru a-și consolida procesele de due diligence ale clienților.

ICAP CRIF: soluții de conformitate!

În acest context, ICAP CRIF oferă suport băncilor și altor entități supuse reglementărilor, punând la dispoziție date, analize și soluții de conformitate care facilitează identificarea eficientă a riscurilor, optimizarea proceselor de integrare și îndeplinirea cu încredere a cerințelor reglementare în continuă schimbare. ICAP CRIF face parte din grupul CRIF, liderul pieței de soluții de risc de credit și informații de afaceri în Europa de Sud-Est, cu o prezență expertizată în piețele din Grecia, România, Bulgaria și Cipru.