Ungaria ar putea adopta euro în 2032 dacă guvernul își îndeplinește planul economic, spune vicepreședintele Băncii Centrale

Contextul regional din ultima săptămână a amplificat impactul acestor vești

Noua orientare a Ungariei către spațiul european nu mai reprezintă o simplă speculație politică, ci devine un obiectiv concret, susținut de viziunea autorităților monetare locale. Zoltán Kurali, vicepreședintele Băncii Naționale Maghiare, a conturat recent un scenariu optimist în care statul de la Budapesta ar putea integra zona euro începând cu 1 ianuarie 2032. Această perspectivă depinde însă critic de capacitatea executivului condus de Petăr Magyar de a alinia economia națională la standardele riguroase ale Tratatului de la Maastricht până la finele anului 2030. Mai mult decât atât, calendarul prevăzut include și posibilitatea ca Ungaria să adere la Mecanismul European al Rărilor de Schimb (ERM II) încă din 2029, o etapă crucială care precede adoptarea definitivă a monedei unice.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe organizate de publicația Portfolio, cea mai importantă sursă de analiză financiară din țară. Poziția adoptată de banca centrală pare contrară instinctului instituțional al trecutului, având în vedere că conducerea actuală include personalități apropiate fostului prim-ministru Viktor Orbán, care considera moneda locală, forintul, a fi un pilier al suveranității naționale și un instrument flexibil pentru menținerea competitivității exporturilor. Orbán era notoriu pentru preferința sa de a păstra forintul la un nivel scăzut, facilitând astfel avantajele comerciale ale companiilor maghiare pe piețele externe. Totuși, sub noul guvern, accentul s-a mutat decisiv către disciplina fiscală și convergența europeană.

Contextul regional din ultima săptămână a amplificat impactul acestor vești. Dacă în ziua de luni piețele din estul Europei au înregistrat tensiuni semnificative, determinate de volatilitatea globală a pieței datoriilor, marți s-a observat o inversare a tendințelor. Zlotul polonez și, în special, forintul ungar au cunoscut o reluare a valorificării, în timp ce singura monedă regională care a continuat să piardă teren față la euro a fost leul românesc. Vestea bună pentru vecinii maghiari a fost confirmată de Biroul Național de Statistică din Polonia, care a revizuit în sus datele privind creșterea economică din anul anterior. Creșterea reală a produsului intern brut s-a situat la 3,8%, depășind estimările inițiale de 3,6%. Prin acest rezultat, Polonia își consolidează statutul de lider al creșterii economice în cadrul Uniunii Europene.

Procesul de integrare a fost detaliat de Kurali prin etape clare

În România, incertitudinile legate de stabilitatea guvernării persistă, iar sectorul financiar continuă să fie afectat de această instabilitate politică. Pe plan intern maghiar, reorientarea către euro a generat un interes marcat din partea investitorilor străini. Activelor financiare ungarile le-a crescut atractivitatea, fenomen vizibil în performanța bursieră, în prețul obligațiunilor de stat și în cursul de schimb al monedei naționale. Forintul, istoric considerat o monedă fragilă, a devenit ieri cel mai performant activ est-european raportat la euro, demonstrând încrederea nouă a pieței în planurile Budapestei.

Procesul de integrare a fost detaliat de Kurali prin etape clare. După publicarea planului macroeconomic pe termen mediu, programat pentru toamna curentă, Guvernul va putea lua angajamente preliminare. Dacă programul de convergență va fi perceput ca fiind credibil și eficient, negocierile cu instituțiile europene pentru aderare ar putea începe imediat. Armonizarea legislației interne cu directivele europene este prevăzută a debuta în 2027. În 2028, un raport detaliat va verifica respectarea criteriilor privind nivelul dăziei publice, deficitul bugetar și controlul inflației. Intrarea în ERM II, deși are o durată minimă legală de doi ani, implică de regulă o perioadă mai lungă de testare, pregătind terenul pentru decizia finală de adoptare din 2031 și tranziția tehnică efectivă din 2032. Acest demers necesită o cooperare strânsă și constantă dintre Banca Centrală și Guvern.

Un factor care poate accelera procesul este ajustarea țintei de inflație. În septembrie, banca centrală maghiară a redus obiectivul inflaționist de la 3% la 2,5%, o modificare valabilă începând cu 1 ianuarie 2028. Această măsură facilitează îndeplinirea criteriului inflaționist necesar pentru aderarea la zona euro. Zoltán Kurali a subliniat, totuși, că adoptarea monedei nu marchează sfârșitul eforturilor de convergență. Drumul spre stabilitate economică continuă și după trecerea la euro, necesitând o gestionare prudentă a politicilor monetare și fiscale. Revenirea Ungariei în centrul agendei europene, după ani de zile de confruntare cu Comisia Europeană sub regimul Orbán, este văzută acum ca o oportunitate vitală pentru accesul la fonduri structurale și pentru revitalizarea potențialului de dezvoltare economică al țării.