Premier Energy are o creanță de 103 mil. euro față de statul român și estimează recuperarea integrală în 2026

Ce se întâmplă la 31 martie 2026?

Schimb. Premier Energy are o revendicare de 103 milioane de euro către statul român în.

Consiliul Concurenței lămurește cazul amenzilor aplicate băncilor pentru manipularea ROBORBanca Centrală Europeană primește undă verde pentru euro digital de la Parlamentul EuropeanNordic Capital creează un gigant mondial de finanțare a IMM-urilorFirmele românești riscă totul fără asigurări

Blestem Blestemat Blestemat Blestemat Anuare Podcaurs Mutual Fonduri Newsletter LIVE: ZF SPECIAL EDIŢION TOday DESCHIDERE. Cum merge bursa? La cinci ani după lista serviciilor de transport comercial.

Urmează o discuție cu ANA BOBIRCA, președintele Consiliului de administrație, TTS și GABRIEL TECHERE, directorul Guvernanței Corporate și PR, TTS Exchange - Schimburi de fonduri mutuale.

Premier Energy are o cerere de 103 milioane.

Euro impotriva statului roman in schema de sustinere a energiei si pana acum a primit doar 3 milioane.

euro: compania estimează recuperarea completă în 2026 Tweet urmează print Mail Watch the Financial Ziarul on Google News Set ZF ca sursă preferată în Google Author: Liviu Popescu 17.06.2026, 09: 00 115 Datoria provine din mecanismul prin care furnizorii de energie au livrat energie electrică și gaze clienților finali la prețuri plafonate, pentru a recupera diferența de la costul real al achizițiilor de la stat, introdus în contextul crizei energetice din 2021-2022 și extins ulterior, sistemul a dus la o acumulare treptată de sume care trebuie primite în cazul Premier Energy, întrucât prețurile de pe piața angro au rămas ridicate în comparație cu tarifele reglementate aplicate consumatorilor.

Suma de 103 milioane euro este încă intactă la Premier Energy?

Premier Energy (PE), cel mai bun interpret din indicele BET din 2026 cu aproape o dublare a pretului actiunilor si o capitalizare de cca 7 miliarde lei, are un sold dublu in conturile statului roman cu privire la BET raportat in primul trimestru al acestui an: 103 milioane de euro din sistemul de suport energetic, de la care a primit, pana la data de 2 mai a conferintei de rezultate, doar 3 milioane de euro. Această afirmație provine din meca-ismul prin care furnizorii de energie au livrat energie electrică și gaze clienților lor finali la prețuri reduse și vor recupera diferența de la costul real al achizițiilor de la stat.

Introdus în contextul crizei energetice din 2021-2022 și extins ulterior, sistemul a dus la acumularea treptată a sumelor care trebuie primite, întrucât prețurile angro au rămas ridicate în comparație cu tarifele reglementate aplicate consumatorilor.

CFO Peter Stohr a confirmat că suma a fost intactă la sfârşitul lunii martie la 103 milioane euro, şi că de atunci până în ziua conferinţei compania a primit doar 3 milioane de euro. „Sperăm că va fi plătit în treimes-trei şi cel târziu în tri-mes-patru în 2026,” a declarat Stohr.

De asemenea, ați putea fi interesat: La 31 martie 2026, datoria netă consolidată a Premier Energy a fost de 260 de milioane EUR, un nivel care reflectă atât achiziționarea fermei eoliene de 158 MW din Ungaria finalizată în ianuarie, cât și investițiile în infrastructură de distribuție și proiecte în domeniul energiei regenerabile. Cu toate acestea, Stohr a arătat că imaginea se schimbă dacă se ia în considerare recuperarea creanței: „Presupunând rambursarea integrală a valorii schemei de sprijin, datoria netă a grupului ar fi de 157 milioane EUR.” În plus față de vânzarea de gaze din depozit, evaluată la aproximativ 25 de milioane EUR, datoria netă ar scădea la 132 de milioane EUR și după excluderea datoriei pentru proiectele în curs de dezvoltare care nu generează încă venituri, la aproximativ 109 de milioane EUR.

În această privință, datoria netă ajustată pentru capitalul de lucru a fost, la sfârșitul trimestrului, de numai 33 de milioane EUR - echivalentă cu un multiplu de 0,2 ori mai mare decât pro-forma EBITDA din ultimele 12 luni, calculată cu întreaga contribuție a parcului maghiar. „Vreau să pun în perspectivă cifrele nete ale datoriei,” a explicat Stohr, subliniind faptul că bilanţul aparent tensionat este distorsionat de o datorie comercială clară faţă de stat, nu de consumul operaţional real de lichidităţi.

Managementul evită data exactă și recunoaște că există factori externi care pot întârzia colectarea.