Peste 9,6 milioane de români la pensiile private: Active record de 246 miliarde de lei

Cât de greu cântăresc pensiile private în economia României?

Sistemul de pensii private din România a dat o nouă tură de turație în prima jumătate a anului. Potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), numărul românilor care pun bani deoparte prin aceste scheme a urcat la peste 9,6 milioane.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Mai mult, buzunarul comun administrat de fonduri a ajuns la fabuloasa sumă de 246 de miliarde de lei la data de 30 iunie 2026. Vorbim despre un salt spectaculos de 39% față de aceeași perioadă din 2025.

La finalul lunii iunie 2026, banii strânși în aceste fonduri au reprezentat 12,35% din Produsul Intern Brut al țării.

Leul greu din această ecuație este Pilonul II, cel al fondurilor obligatorii, care adună active cumulate de 237 de miliarde de lei — în creștere tot cu 39% față de anul trecut.

Unde se duc banii și ce randamente aduc?

De cealaltă parte, fondurile de pensii facultative din Pilonul III se mișcă într-un ritm la fel de alert, deși pe volume mai compacte. Activele de aici au urcat la 8,7 miliarde de lei, marcând un avans anual de 40%. Cât despre banii proaspeți intrați în sistem între 1 ianuarie și 30 iunie 2026, contribuțiile virate de participanți s-au oprit la 12 miliarde de lei, cu 9% peste nivelul înregistrat în primele șase luni din 2025.

Banii n-au mers doar spre conturi, ci au și ieșit sub formă de plăți pentru 42.229 de beneficiari, care au încasat în total circa 1,73 miliarde de lei. Vestea bună pentru viitorii pensionari ține de performanța investițiilor: rata medie ponderată a rentabilității pentru toate fondurile a urcat la 9,95% în iunie 2026, depășind lejer pragul de 8,66% de la finalul lui 2025.

Lucrurile arată diferit însă de la un județ la altul. Contribuția medie lunară la Pilonul II a ajuns în iunie 2026 la 447 de lei de culegător de pensie, cu 9,6% peste media de la sfârșitul anului trecut.

Prăpastia dintre regiuni rămâne însă adâncă: Bucureștiul se laudă cu o medie de 622 de lei, în timp ce Vrancea trage cortina la polul opus, cu doar 354 de lei.

La Pilonul III, povestea e puțin mai calmă: contribuția medie s-a situat în jur de 166 de lei, bifând o micro-scădere de 0,5%.

Cât contează riscul și cine face legea pe piață?

Cine a riscat mai mult a și câștigat.

Fondurile facultative cu grad ridicat de risc au oferit o rentabilitate de 11,09% în prima lună de vară, în timp ce variantele cu risc mediu s-au mulțumit cu 8,44%.

Între timp, piața rămâne strâns clubizată: primele trei fonduri de pensii controlează la pachet 68% din totalul activelor, semn că centralizarea banilor este în floare.

În total, cele 17 fonduri active de pe piață au ajuns la un pluton de 9,64 milioane de participanți, față de 9,46 milioane la finele lui 2025. Mai exact, Pilonul II numără 8,54 milioane de cotizanți, în timp ce Pilonul III a strâns aproape 1,1 milioane de abonați, urcând de la 999.000. Cifrele arată clar că românii s-au obișnuit cu ideea de a-și asigura bătrânețea prin sistemul privat, transformându-l într-un pilon de bază al economiei.