Insolvențele firmelor cu active peste 4 milioane de euro cresc cu 141% în primele nouă luni ale anului

Ce se întâmplă cu insolvențele?

În ultimele nouă luni ale anului 2026, numărul companiilor care au intrat în insolvență în România a ajuns la 41, comparativ cu 17 în aceeași perioadă din 2025. Această creștere de 141 % reflectă o intensificare a problemelor de plată, în special pentru firmele cu active mari.

Conform estimărilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și analizate de Adevărul. ro, în intervalul ianuarie–septembrie s-au înregistrat 5.250 de proceduri de insolvență, în creștere cu 11,7 % față de 4.698 în 2025, atingând nivelul cel mai ridicat din 2018.

Cine este în pericol din cauza creșterii insolvențelor în România?

Agricultura a înregistrat o deteriorare notabilă a indicatorilor financiari. În primele 9 luni ale anului 2026, insolvențele în domeniu au crescut cu 52,5 %, echivalentul a 94 de proceduri suplimentare. Această creștere a fost cea mai accentuată dintre toate sectoarele, comparativ cu 2025. În sectorul prelucrător, rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7 % în octombrie 2024 la 9,8 % în martie 2026, plasând sectorul printre cei mai slabi din punct de vedere al profitabilității, din cauza presiunilor financiare.

Regiunea Nord‑Est a înregistrat un avans de 21,8 % în primele trei trimestre ale anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce Nord‑Vestul a fost singura regiune care a înregistrat o scădere, de 5,7 %. La nivel județean, modificările față de anul precedent au fost diverse: Vaslui: numărul procedurilor s-a dublat. Bacău: creștere de 48,5 %.

Suceava: creștere de 42,1 %. Bistrița‑Năsăud: creștere de 77,6 %. Vrancea: creștere de 69 %.

Sectorul agricol – un colaps financiar semnificativ?

Arad: creștere de 41,2 %. Brașov: creștere de 37,8 %. Hunedoara: creștere de 30,8 %.

Cluj: scădere de 15,2 %. Bihor: scădere de 11,9 %. Sălaj: scădere de 41,4 %.

Contribuția regiunilor și a județelor la fenomenul insolvențelor?

Constanța: scădere de 15,1 %.

Bucureștiul, prin urmare, rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 860 de cazuri, iar numărul procedurilor a crescut cu 4,1 %, la un ritm mai mic decât media națională.

Creșterea insolvențelor este alimentată de o scădere a consumului.

Impactul scăderii consumului asupra veniturilor firmelor?

Institutul Național de Statistică (INS) indică faptul că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5 % în primele opt luni ale anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025.

În august, vânzările au crescut cu 0,5 % în raport cu iulie pe seria brută, fără ajustări statistice. După eliminarea factorilor sezoniari și a diferențelor generate de numărul zilelor lucrătoare, creșterea a fost de 2,3 %.

Determinarea factorilor de risc în insolvențe – semnale de avertizare?

Paul‑Dieter Cîrlănaru, director general al CITR, a subliniat că dificultățile de plată la companiile mari se răspândesc pe lanțul de furnizori. În cazul unei firme mari, furnizorii sunt adesea finanțați prin credit comercial: aceștia livrează bunuri și servicii înainte de a primi plata.

Dacă o companie majoră se oprește din plăți, furnizorii se pot afla în dificultate, deoarece depind de încasările de la clientul mare pentru a-și acoperi propriile obligații.

Cîrlănaru a identificat trei semnale de avertizare pentru aceste companii: scăderea marjelor (proporția profitului în raport cu veniturile), creșterea nivelului de îndatorare și acumularea restanțelor către furnizori. Firmele cu lichidități reduse și capital insuficient au resurse limitate pentru a face față întârzierilor de plată.

Concluzii privind evoluția insolvențelor în sectorul mare?

În 2025, se vorbea despre închiderea cortinei pentru companiile „zombie”, iar datele din 2026 arată că presiunea a crescut pentru firmele mari. În total, numărul procedurilor de insolvență a crescut moderat, însă numărul de cazuri a crescut mai mult decât dublu, schimbând natura riscului.

Aceasta reprezintă un semnal clar că, pe măsură ce economia continuă să se confrunte cu scăderi ale consumului și cu presiuni financiare, sectorul agricol și alte industrii vor trebui să se adapteze rapid pentru a evita un număr tot mai mare de insolvențe.