Inflația va crește din nou în loc să scadă substanțial, avertizează BNR

Ce spune IAPC despre inflația din România?

Banca Națională a României a emis o avertizare surprinzătoare privind perspectivele economice, indicând că indicele inflației se va situa pe o curbă în creștere până la sfârșitul anului curent. Această proiecție contrazice estimările anterioare ale instituției din luna august, care anticipau o reducere semnificativă a prețurilor.

Conform documentului oficial publicat imediat după decizia de a menține dobânda-cheie la 6,5%, factorii care susțin această traiectorie ascendentă includ, în primul rând, creșterea costurilor cu combustibilii și energia, dar și majorarea cotațiilor diverselor materii prime, printre care se numără și produsele agroalimentare.

Contextul global, marcat de prelungirea conflictului din Orientul Mijloc și de seceta severă din acest an, joacă un rol crucial în această dinamică, la fel cum și mișcările cursului de schimb al leului contribuie la presiunea inflaționistă.

În contrast cu această prognoză recentă, comunicatul BNR din luna august afirma că rata anuală a inflației urma să experimenteze o corecție descendentă importantă în al treilea trimestru din 2026. La acea dată, banca centrală se baza pe ideea că efectele directe ale eliminării plafonului prețului energiei electrice, alături de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, își epuizaseră impactul.

Cu toate acestea, Consiliul de Administrație al BNR, întrunit în ședința din 8 octombrie 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 6,50 la sută pe an, conform așteptărilor analiștilor, în pofida persistării unei inflații ridicate.

De asemenea, s-a păstrat nemodificată rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), stabilită la 7,50 la sută pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit, menținută la 5,50 la sută pe an.

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas, de asemenea, neschimbate.

Datele statistice recente arată că rata anuală a inflației a suferat, într-adevăr, o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III din 2026, confirmând parțial vechile anticipări. Astfel, indicele a coborât la 8,16 la sută în luna iulie și a ajuns la 6,17 la sută în august, pornind de la un nivel de 10,42 la sută în luna iunie, în aceeași perioadă a anului precedent.

Această reducere a fost determinată în principal de efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri de ofertă survenite în perioada iulie-august 2025. Acestea au impactat prioritar componentele exogene ale Indicialui Prețurilor de Consum (IPC), fiind simțite cu o intensitate deosebită în dinamica prețurilor la energie.

Ulterior, influențe adiționale în direcția scăderii au provenit din continuarea retragerii pronunțate a prețurilor la lizina (LFO), o tendință care a fost doar parțial neutralizată de scumpirea semnificativă a combustibililor, fenomen legat de creșterea accentuată a cotației petrolului pe piețele internaționale.

În paralel, rata anuală a inflației de bază (CORE2 ajustat) a înregistrat o contractare considerabilă pe parcursul primelor două luni ale trimestrului III din 2026. Valoarea acestui indicator s-a redus la 6,2 la sută în august, față de 8,3 la sută în iunie. Scăderea a fost determinată, în principal, de efectele de bază dezinflaționiste rezultate din majorarea impozitelor indirecte aplicate la mijlocul trimestrului III din 2025. De asemenea, au contribuit la această reducere și descreșterea cotațiilor anumitor mărfuri agroalimentare, precum și slăbirea cererii de consum din partea gospodăriilor.

Au existat, totuși, unele influențe în sens invers, cauzate de creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor de asigurare RCA, dar și de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv în contextul unui nivel ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Din perspectiva indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit ca indicator pentru statele membre ale Uniunii Europene, rata anuală a inflației a scăzut în august 2026 la 6,3 la sută, în comparație cu 9,2 la sută în iunie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC s-a diminuat la 9,5 la sută în august 2026, coborând de la 9,8 la sută în iunie 2026.

Totodată, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s-a situat în august 2026 la 8,6 la sută, un nivel echivalent cu cel înregistrat în luna iunie a aceluiași an.

Pe plan macroeconomic, activitatea economică a stagnat în trimestrul II din 2026, după ce se retrăseseră cu 0,1 la sută în primul trimestru al anului, o evoluție trimestrială care sugerează probabila prelungire a trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, în concordanță cu previziunile existente. Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, activitatea economică și-a atenuat vizibil contracția în trimestrul II din 2026, ajungând la -0,4 la sută, față de -1,2 la sută în primele trei luni ale anului.

Această ameliorare s-a realizat în principal datorită saltului amplu înregistrat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după o scădere pronunțată în trimestrul imediat precedent.

De ce a stagnat economia în al doilea trimestru?

Însă, consumul gospodăriilor populației a continuat să își intensifice scăderea în termeni anuali, iar evoluția exportului net a redevenit unul de contracționare în trimestrul II din 2026. Acest lucru s-a întâmplat deoarece dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a mărit vizibil față de trimestrul anterior, depășind ritmul cvasi-staționar al volumului exporturilor.

În aceste circumstanțe, atât deficitul balanței comerciale, cât și deficitul de cont curent au întrerupt trendurile de scădere față de perioada similară a anului anterior, pe care le menținuse în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II din 2026, inclusiv ca rezultat al înrăutățirii raportului de schimb.

Cele mai recente date și analize indică o redresare a activității economice în trimestrul III din 2026 față de trimestrul precedent, o tendință asociată cu performanțele sectoarelor de agricultură. Totuși, această redresare este însoțită de o deteriorare a evoluției Produsului Intern Brut (PIB) în raport cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile unor evoluții majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, vânzările cu amănuntul au continuat să își atenueze declinul în termeni anuali în perioada iulie-august 2026, însă segmentul auto-moto a adâncit scăderea în luna iulie, iar volumul serviciilor prestate populației și-a prelungit o contracție amplă.

În plus, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a înregistrat o scădere abruptă în prima lună a trimestrului III, în timp ce producția industrială și-a accentuat descreșterea comparativ cu perioada similară a anului anterior.

În același timp, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunțată decât cea a importurilor față de trimestrul precedent, ceea ce a dus la reapariția unui ecart ușor negativ între cele două. Ca urmare, deficitul balanței comerciale și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală în raport cu trimestrul anterior, în condițiile unei deteriorări severe a balanțelor veniturilor.

Pe ansamblul primelor 7 luni din 2026, deficitul balanței comerciale a înregistrat totuși o mică scădere față de perioada similară din anul precedent, în timp ce deficitul de cont curent s-a mărit ușor.

Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în lunile iunie și iulie 2026. Totodată, s-a observat o corecție descendentă însemnată a ratei șomajului calculată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM). Această rată a revenit în perioada iulie-august la 6,4 la sută, față de valoarea medie de 6,8 la sută la care urcase în trimestrul II din 2026.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în luna iulie, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie, deși rămâne la un nivel scăzut din perspectivă istorică.

Variatia costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a accelerat considerabil creșterea.

Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe un orizont foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre consecutive de scădere. În schimb, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat întrucâtva descreșterea, ajungând la un minim al ultimilor 6 ani, o evoluție atribuită în special sectoarelor de industrie și construcții.

Pe piața financiară, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în luna august și în primele două decade din septembrie. Ulterior, acestea au cunoscut ajustări ascendente succesive, mai pronunțate în primele zile din octombrie. La rândul lor, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au mărit fluctuațiile în prima parte a lunii septembrie. Au înregistrat apoi o creștere considerabilă, într-un context marcat de conflictul din Orientul Mijloc, dar și de situația politică internă și de incertitudinile asociate, o creștere care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie.

În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu-euro și-a accentuat ascensiunea în primele decade din septembrie. La finele lunii și în debutul lui octombrie, a consemnat o creștere abruptă și semnificativă, stabilizându-se ulterior pe noul palier. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat ascensiunea lentă reamorsată în debutul anului curent. Valoarea s-a redus la 8,2 la sută în august 2026, de la 8,4 la sută în iunie.

Aceasta s-a întâmplat în condițiile în care noua creștere ușoară de ritm înregistrată de componenta în lei în acest interval a fost mai mult decât contrabalansată de încetinirea semnificativă a creșterii în termeni anuali a creditului în valută, fenomen explicat prin evoluțiile de pe segmentul societăților nefinanciare.

Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a rămas o variabilă cheie de monitorizare, reflectând structura și direcția fluxurilor financiare interne.