Euro la 5,50 lei: deprecierea monedei naționale va continua în următorii ani

Deciziile BNR afectează direct lichiditatea leului?

Leul românesc intră într-o fază de slăbire continuă, cu analiștii previzionând că moneda națională va ajunge la un nivel de 5,4–5,5 lei pentru un euro în următorii ani, conform documentului „Macroeconomic Outlook 2027” elaborat de Camera de Fragmente de Acorduri (CFA) România. Această prognoză include, totuși, o marjă de risc care ar putea împinge cursul și mai sus, indicând o depreciere ordonată a leului, determinată de incertitudinile legate de credibilitatea fiscală a statului și de impactul șocurilor externe.

Adrian Codîrlașu, expert CFA, subliniază că scăderea valorii monedei naționale observată în ultima săptămână nu este neapărat o consecință directă a vacanței guvernamentale sau a lipsei unei administrații funcționale. De fapt, tendința de depreciere a început mult înainte de aceste evenimente politice. Dacă analizăm evoluția din momentul declanșării conflictului din Ucraina, leul a reușit, în termeni reali, să se aprecieze cu 17%. Cu toate acestea, din anul trecut, moneda a intrat pe o panta descendenta, un trend care, potrivit specialiştilor, va persista.

Se estimează o scădere anuală a valorii leului de 2%–3% în anii următori. Chiar și în prezent, în termeni reali, moneda națională se află într-o poziție de apreciere, dar direcția de mers este clară spre depreciere.

Pe lângă cursul valutar, raportul CFA pentru 2027 conturează un tablou macroeconomic complex.

Creșterea economică este prognozată la un nivel minim, între 0% și 0,5%, o performanță modestă care, totuși, marchează o ieșire din recesiunea ușoară din anul curent.

Inflația menține o traiectorie ascendentă, deși Banca Națională a României (BNR) ar putea iniția o serie de reduceri ale ratei de dobândă în anul viitor, situând rata în intervalul de 5%–5,5%.

Această manevră monetară rămâne, însă, condiționată de dinamica mediului extern.

Deficitul bugetar constituie altă zonă critică de atenție. Dacă se menține cursul actual al politicilor fiscale, se așteaptă ca deficitul să atingă 6% la finalul anului 2027.

Totuși, acest scenariu nu este imutabil, existând mai multe riscuri care pot altera prognoza. Principalul factor de instabilitate rămâne ratingul suveran al României. Amenințarea de a fi clasată în categoria „Junk” nu a dispărut, iar spectrul acestei etichete negative va persista timp de mai mulți ani.

Experții CFA sunt sceptici în privința unei îmbunătățiri rapide a perspectivei de rating, estimând că tranziția de la o perspectivă negativă la una stabilă sau pozitivă va fi un proces îndelungat.

Adrian Codîrlașu explică că principalul temei al agențiilor de rating este temerea ca măsurile de reducere a deficitului implementate în acest an să fie revizuite sau anulate. „Ne așteptăm la o nouă realitate”, a afirmat expertul, sugerând o schimbare fundamentală în modul în care este percepută sustenabilitatea fiscală.

Din punct de vedere politic, identitatea viitorului guvern sau modul în care acesta va fi format pare mai puțin crucială, deoarece bugetul a fost deja aprobat.

Astfel, execuția bugetară va urma o linie predeterminată, similară cu o funcționare pe pilot automat, indiferent de componența executivă.

În afara riscurilor legate de ratingul „Junk”, există alte vulnerabilități majore.

Contextul global negativ, caracterizat prin dobânzi ridicate la care se împrumută economiile SUA, Germaniei și Japoniei, afectează România, care se confruntă cu un deficit bugetar și unul de cont curent semnificativ.

Alte surse de incertitudine includ conflictul din Iran, care exersează presiuni asupra prețurilor la energie, și escaladarea războiului din Ucraina, un conflict care, conform unor voci din Uniunea Europeană, ar putea evolua într-un nou război pe scară largă.

Analizând mișcările recente de pe piața valutară, joi, 1 octombrie 2026, euro a debutat în intervalul de 5,2726 lei – 5,2779 lei. La ora 13:00, BNR a publicat un curs de referință de 5,2777 lei pentru o monedă europeană.

Euro a debutat la 5,2726 lei joi, 1 octombrie 2026?

În cursul după-amiezii, s-a înregistrat o creștere abruptă și puternică a cursului, care a atins 5,34 lei pe piața interbancară.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a oferit comentarii privind situația actuală, recunoscând dificultatea de a comenta nivelul exact al cursului de schimb. El a explicat că banca centrală încearcă să mențină un echilibru delicat între fluctuațiile cursului valutar și cele ale dobânzilor.

Deși există anumite limite impuse, acestea au consecințe directe. Retragerea lichidităților din piață generează dificultăți pentru finanțarea economiei și a bugetului de stat. Suciu a subliniat că perioada curentă este una complexă pentru BNR, care trebuie să găsească un punct de echilibru între evoluția cursului și a dobânzilor.

Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.

În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit, a declarat el la DIGI24.

Potrivit purtătorului de cuvânt, deciziile luate de BNR influențează direct lichiditatea din piață, cu efecte asupra capacității de finanțare a economiei și a bugetului. Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și atunci se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului.

Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm, a detaliat Suciu.

Revenind la evenimentele politice, miercuri, ziua votului de învestire a Guvernului Siegfried Mureșan, moneda europeană a depășit pragul de 5,28 lei pe piața interbancară încă din jurul prânzului. Ziua a început la 5,27 lei, aproape de cursul de referință anunțat de BNR în ziua anterioară, marți, 29 septembrie 2026, când valoarea fusese de 5,2780 lei/euro.

Cursul BNR pentru miercuri a fost stabilit la 5,2785 lei/euro. După finalizarea votului în Parlament, euro s-a retras ușor, revenind în intervalul de 5,2770 lei – 5,2795 lei. În zilele anterioare, moneda europeană a mai depășit pragul de 5,28 lei pentru perioade scurte.

Exact o săptămână înainte, pe 23 septembrie 2026, euro a atins un record istoric fața de leu, la referința BNR de 5,2788 lei/euro. În ultimele ore, cursul a fluctuat între 5,2772 lei și 5,2792 lei. Cu două săptămâni în urmă, euro se stabilizase la 5,26 lei, apropiindu-se de precedentul maxim istoric din 6 mai 2026 (5,2688 lei/euro), moment în care Guvernul Bolojan fusese demis în urma adoptării unei moțiuni de cenzură.

BNR a anunțat, miercuri, un curs de referință de 5,2785 lei/euro, în urcare față de 5,2780 lei/euro din ziua precedentă. Aceasta a fost a șasea zi consecutivă în care euro a depășit bariera de 5,27 lei. Iată evoluția cursului BNR în ultimele 15 sesiuni: - Vineri, 2 octombrie 2026: 5,3447 lei/euro; - Joi, 1 octombrie 2026: 5,2777 lei/euro; - Miercuri, 30 septembrie 2026: 5,2785 lei/euro;

- Marți, 29 septembrie 2026: 5,2780 lei/euro; - Luni, 28 septembrie 2026: 5,2786 lei/euro; - Vineri, 25 septembrie 2026: 5,2718 lei/euro;

- Joi, 24 septembrie 2026: 5,2770 lei/euro; - Miercuri, 23 septembrie 2026: 5,2788 lei/euro; - Marți, 22 septembrie 2026: 5,2647 lei/euro;

- Luni, 21 septembrie 2026: 5,2649 lei/euro; - Vineri, 18 septembrie 2026: 5,2644 lei/euro; - Joi, 17 septembrie 2026: 5,2601 lei/euro;

- Miercuri, 16 septembrie 2026: 5,2637 lei/euro; - Marți, 15 septembrie 2026: 5,2637 lei/euro; - Luni, 14 septembrie 2026: 5,2567 lei/euro.

Marți, 15 septembrie 2026, a fost prima dată în ultimele patru luni când euro a spart pragul de 5,26 lei. Ulterior, nu s-a mai întâmplat până la depășirea maximului istoric din luna mai 2026, când Guvernul Bolojan a căzut. Pe piața interbancară, însă, au existat momente în care cursul a depășit acest nivel. La data de 2 octombrie 2026, BNR a înregistrat 5,3447 lei/euro, un nou record, depășind anteriorul de pe 23 septembrie 2026 (5,2788 lei/euro), înregistrat tot pe fundalul crizei politice.

Toate datele privind cursurile de referință provin de pe site-ul oficial al BNR.