ROBOR la 6%: costul creditării crește?
Instabilitatea din jurul formării noului guvern a pus presiune directă pe piața valutară. Rezultatul?
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026O mișcare bruscă a leului, care s-a apreciat față de euro chiar când mulți așteptau o relaxare.
La începutul acestei săptămâni, cursul a virat brusc. După scăderile modeste de joi și vineri, presiunea s-a intensificat.
În tranzacțiile interbancare, cotația a depășit 5,28 lei/euro în jurul amiezii, deși la deschidere era sub 5,27 lei (exact 5,2670). Marți la prânz, BNR a comunicat un curs de referință de 5,2786 lei/euro, în sus față de vineri (5,2718).
Tendința de apreciere vine după două zile în care piața respira ușurat, moment în care unii analiști nu excludeau intervenții directe ale băncii centrale pentru a susține moneda.
Volatilitate internă și riscuri pentru bugetul familial?
Simultan, indicatorii de cost al capitalului au început să urce spre finalul perioadei trecute.
Rata ROBOR la trei luni a atins 6%, o evoluție notabilă, având în vedere că toată vara se menținuse constant la 5,84%. Acest parametru este crucial pentru dobânzile variabile ale creditelor în lei acordate înainte de mai 2019, dar și pentru împrumuturile curente ale firmelor. Totuși, marți, dobânzile interbancare au stagnat, ROBOR-ul la trei luni păstrând cotația de vineri, de 5,97%.
Specialiștii atrag atenția că volatilitatea nu vine doar din exterior.
Ea reflectă și îngrijorarea investitorilor privind stabilitatea economică internă. Majorarea ROBOR se traduce imediat prin costuri mai mari pentru familiile cu venituri mici, care au credite cu rată fluctuantă. În această conjunctură, BNR este supravegheat strict pentru orice măsuri de lichiditate sau schimbări ale ratei de bază, care ar putea calma piețele.
Experții avertizează: dacă nesiguranța politică persistă, presiunea asupra leului va continua, erodând puterea de cumpărare și majorând costul importurilor – un fenomen care riscă să alimenteze o inflație secundară.
