Românii strâng cureaua: facturile și mâncarea devorează bugetul

Veniturile depind în total de salarii?

Creșterea prețurilor și incertitudinea economică au pus presiune direct pe portofelele românilor. Rezultatul?

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

O atitudine mult mai prudentă în gestionarea banilor.

În primele trei luni ale anului 2026, cheltuielile medii ale unei gospodării au scăzut cu 3% față de finalul anului trecut, stabilindu-se la 7.652 de lei pe lună.

Deși veniturile au crescut ușor, cu 0,6%, până la 8.996 de lei lunar, diferența nu înseamnă neapărat o ameliorare a situației. Arhitectura bugetelor s-a schimbat: o parte importantă din bani este absorbită de taxe, contribuții și nevoile de bază ale familiei.

Există o prăpastie clară între oraș și sat?

Conform datelor INS, în primul trimestru din 2026, veniturile medii au ajuns la 8.996 de lei pe gospodărie, adică 3.722 de lei pe cap de locuitor. La acestea se adaugă veniturile în natură, de 448 de lei lunar pe familie (185 de lei pe individ), o valoare erodată cu 23,7% față de trimestrul IV din 2025.

Sursa principală de venit rămâne salariul. Remunerația din muncă a totalizat 6.682 de lei lunar, reprezentând 70,8% din total, o pondere în creștere față de 68,1% din perioada anterioară. Prestațiile sociale au contribuit cu 1.999 de lei lunar, adică 21,2% din veniturile totale.

Disparitățile financiare rămân profunde. În mediul urban, venitul mediu lunar a atins 10.496 de lei pe gospodărie, de 1,3 ori mai mult decât în satele țării. Pe cap de locuitor, diferența este și mai mare: 4.676 de lei în orașe, de 1,5 ori peste media rurală. Structura veniturilor diferă, de asemenea. În orașe, salariile acoperă 74,2% din total.

Unde dispar banii din buget?

La sate, ponderea prestațiilor sociale este mai mare (22,4%), iar veniturile în natură au o relevanță de 7,6% din total, o cotă de 2,5 ori mai mare decât în mediul urban.

Scăderea cheltuielilor cu 3% se traduce prin o medie de 7.652 de lei lunar pe gospodărie și 3.166 de lei pe persoană.

Consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a înregistrat, de asemenea, o tendință descendentă: 363 de lei lunar, cu 23,2% mai puțin decât în trimestrul precedent.

Consumul rămâne principalul destinatar al fondurilor, cu 4.644 de lei lunar, adică 58% din totalul cheltuielilor. Restul banilor nu ajunge la consumul efectiv, ci este direcționat către alte cheltuieli esențiale sau obligații financiare.